Presa germană: România intră în cel mai dur program de austeritate de la criza financiară încoace

Impactul măsurilor fiscale asupra populației, din perspectiva presei germane

Presa străină relatează că măsurile drastice luate de guvernul Bolojan vizează stabilizarea finanțelor publice într-un context politic fragil și cu perspective economice incerte.

Guvernul român „trage frâna de urgență din cauza vistieriei goale”. Începând cu 1 august 2025, intră în vigoare creșteri semnificative de taxe, accize și impozite, alături de reduceri de cheltuieli și promisiuni de tăieri de privilegii.

Cotidianul german FAZ subliniază că „planul de austeritate lovește din plin românii” și menționează faptul că se preconizează o creștere a inflației de la 5,7% la 8% în cursul anului. În 2026, se anticipează înghețarea pensiilor, ajutoarelor sociale și salariilor din sectorul public.

Economiștii se așteaptă ca măsurile să afecteze negativ creșterea economică, să crească inflația și posibil șomajul, precum și să împiedice scăderea dobânzilor.

Tensiuni politice și reacții, în viziunea presei străine

Presa germană relatează și despre promisiunea neonorată a președintelui Nicușor Dan privind nemodificarea TVA-ului. Mii de oameni au protestat împotriva pachetului de austeritate, iar opoziția a depus o moțiune de cenzură.

Premierul Ilie Bolojan conduce o coaliție fragilă din patru partide, cu tendințe de distanțare față de politica de austeritate. Vicepremierul Dragoș Anastasiu a demisionat în urma unui scandal de mituire.

DW relatează că agenția de rating S&P laudă măsurile fiscale, dar menține ratingul României la BBB-, puțin peste nivelul junk, cu perspectivă negativă.

Creșterea economică este anticipată a fi infimă în acest an. Există speranțe legate de stimularea consumului intern prin utilizarea economiilor populației.

Consecințele economice pe termen scurt, în viziunea presei germane

Potrivit presei germane, România ar urma să treacă printr-o creștere a inflației, o stagnare a economiei, o posibilă reducere a deficitului de cont curent, însă aceasta nu e sigură, o creștere a datoriei publice și menținerea dobânzii cheie la 6,5% de către Banca Națională a României.

În ciuda acestor provocări, DW notează că investitorii străini continuă să împrumute statul român, atrași de randamentele ridicate ale obligațiunilor.

Măsurile de austeritate reprezintă o încercare de a reduce deficitul bugetar al României, care a atins 9,3% din PIB anul trecut, cel mai ridicat din Uniunea Europeană. Obiectivul este de a coborî deficitul la 8% în acest an.

Impactul social al acestor măsuri este semnificativ. Conform sursei citate, „dureroase vor fi schimbările mai ales pentru cetățeni”. Analiștii bancari citați în articol vorbesc despre „o consolidare curajoasă a bugetului, cu unele costuri”.

Perspectivele economice rămân incerte. DW menționează că „speranțele se leagă de faptul că oamenii, în așteptarea unei ameliorări rapide, își vor folosi economiile pentru consum”. Consumul a fost în ultimii ani „un pilon al creșterii” și un sector atractiv pentru investitorii străini majori.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE