România evită retrogradarea în categoria „junk”. S&P reconfirmă ratingul de țară la nivel „BBB-”
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
România scapă, cel puțin pentru moment, de o retrogradare a ratingului suveran în categoria „junk” (nerecomandată investițiilor), după ce agenția S&P Global Ratings a reconfirmat calificativul ‘BBB-/A-3’, cu perspectivă negativă. Decizia a fost anunțată pe 23 iulie 2025, în afara calendarului obișnuit, din cauza măsurilor fiscale anunțate de noul Guvern condus de Ilie Bolojan.
Cuprins:
- România e pe muchie de cuțit
- Ce înseamnă ratingul „BBB-”?
- Ce a convins S&P să nu retrogradeze România
- Există și un scenariu negativ, în care ratingul poate fi retrogradat
- Creștere aproape zero, inflație uriașă
- Guvernul Bolojan, susținut larg, dar fragil politic după 2026
- Fondurile europene, cheia pentru a evita criza
- Ce sunt agențiile de rating, ce fac ele și de ce sunt importante
România e pe muchie de cuțit
Agenția de rating apreciază că venirea la putere a președintelui Nicușor Dan, urmată de formarea unui nou executiv cu majoritate largă în Parlament, a pus capăt unei perioade lungi de incertitudine politică. Totuși, avertizează că perspectivele rămân negative, din cauza nivelului ridicat al deficitului bugetar și a riscurilor legate de implementarea măsurilor de consolidare fiscală.
„Riscurile privind finanțele publice vor rămâne ridicate în următorii ani, în ciuda măsurilor anunțate”, transmite agenția.
Ce înseamnă ratingul „BBB-”?
Ratingul „BBB-” este ultimul nivel din categoria investițională. Dacă România ar fi retrogradată cu încă o treaptă, ar intra în categoria „junk”, ceea ce ar duce la:
- dobânzi mai mari la împrumuturile externe
- încredere scăzută din partea investitorilor,
- dificultăți în finanțarea deficitului bugetar și de cont curent.
Ce a convins S&P să nu retrogradeze România
Consolidarea fiscală anunțată de guvern a fost decisivă. Măsurile includ atât creșteri de taxe, cât și tăieri de cheltuieli, cu un impact estimat la 1,1% din PIB în 2025 și 3,5% în 2026. Deficitul ar urma să scadă de la 9,3% în 2024 la 7,7% în 2025, apoi 6,4% în 2026.
Măsurile includ:
- majorarea accizelor și TVA (+0,4% din PIB în 2025)
- taxe suplimentare pentru bănci și sistemul medical
- reducerea investițiilor publice din surse interne
- înghețarea salariilor în sectorul public în 2026
Există și un scenariu negativ, în care ratingul poate fi retrogradat
S&P avertizează că România riscă retrogradarea dacă:
- măsurile fiscale nu sunt aplicate sau devin ineficiente
- economia încetinește și mai mult
- dacă fondurile UE întârzie semnificativ
„Dacă consolidarea fiscală se abate semnificativ de la așteptările noastre, vom reduce ratingul”, avertizează agenția.
Creștere aproape zero, inflație uriașă
România se confruntă cu o situație macroeconomică dificilă:
- Inflația este estimată la aproape 9%, una dintre cele mai mari din Europa Centrală și de Est
- Creșterea economică este aproape de zero: S&P prognozează +0,3% în 2025 și +1,3% în 2026
- Deficitul de cont curent rămâne ridicat, la peste 7,5% din PIB
„BNR va avea dificultăți în relaxarea politicii monetare, în ciuda încetinirii economiei”, menționează raportul.
Guvernul Bolojan, susținut larg, dar fragil politic după 2026
Guvernul actual este format din PNL, PSD, USR, UDMR și un grup de independenți. Deține aproape două treimi din Parlament. Această coaliție a permis adoptarea rapidă a unor măsuri fiscale dure.
Totuși, viitorul politic e incert. În baza unui acord de rotație, mandatul lui Bolojan se va încheia la sfârșitul lui 2026. După această dată, strategia fiscală a României este incertă, mai ales în perspectiva alegerilor din 2028.
Fondurile europene, cheia pentru a evita criza
România mai are la dispoziție:
- 18 miliarde de euro din PNRR (aprox. 5% din PIB)
- peste 26 miliarde de euro prin Cadrul Financiar Multianual 2021–2027
„Fondurile europene vor fi esențiale pentru relansarea economiei și finanțarea deficitului extern în următorii ani”, arată S&P.
Decizia S&P de a menține ratingul României la nivel investițional este o gură de aer pentru Guvern. Dar țara rămâne la limită, iar orice derapaj bugetar, politic sau economic poate duce la retrogradare, iar adoptarea pachetului 2 de măsuri fiscale, destinat reducerii deficitului bugetar, s-ar putea amâna până în august.
„Perspectivele negative reflectă incertitudinea și riscurile ridicate. Doar implementarea strictă a reformelor poate stabiliza situația”, este concluzia agenției.
Ce sunt agențiile de rating, ce fac ele și de ce sunt importante
Agențiile de rating, precum S&P, Moody’s sau Fitch, evaluează capacitatea unui stat, a unei companii sau a unei instituții financiare de a-și plăti datoriile. Ele acordă un scor de încredere cunoscut sub numele de rating de credit, care arată cât de riscant este ca acel debitor să fie finanțat. Aceste ratinguri sunt exprimate prin coduri, precum AAA (cel mai sigur), până la CCC sau chiar D (faliment).
Potrivit Clear Tax, ratingurile de tip AAA și AA indică o probabilitate foarte mică de nerambursare (sub 1%). În schimb, cele sub BB sunt considerate speculative și implică riscuri mai mari, dar și câștiguri potențiale mai mari pentru investitori.
- Colectează date financiare relevante pentru emiterea de obligațiuni sau contractarea de împrumuturi;
- Evaluează statistic solvabilitatea debitorului;
- Oferă investitorilor o analiză obiectivă a riscului legat de datoriile unei companii sau țări.
Un rating bun ajută guvernele să se împrumute mai ieftin. În schimb, o retrogradare, cum ar fi trecerea sub nivelul BBB- (cum ar fi în categoria „junk”), atrage dobânzi mai mari, scade valoarea obligațiunilor și descurajează investițiile. În cazul unei țări, acest lucru poate afecta negativ economia, investițiile publice și chiar cursul valutar.
De aceea, ratingul acordat de o agenție de încredere nu este doar un simplu scor, ci un semnal puternic pentru toată piața financiară internațională despre cât de stabilă și predictibilă este o țară.
