Guvernul Bolojan, a șasea încercare de reformare a pensiilor speciale. Cum au eșuat primele cinci

Ce vrea să facă Bolojan

Premierul Ilie Bolojan a ieșit, marți, 29 iulie, într-o conferință de presă, în care a anunțat că are loc o nouă încercare de reformare a pensiilor speciale, cu precădere cele ale magistraților, unde crește vârsta standard pensionare la 65 de ani, iar maximumul cuantumului pensiilor să fie de cel mult 70% din ultimul salariu net, nu 80% din brut, cum e în prezent. De asemenea, ar putea fi pensionări timpurii din sistem, dar în jur de 58 de ani, pentru cei care lucrează din timp în magistratură, însă ar pierde 2% din pensie pentru fiecare an înainte de 65 de ani.

Ultima oară, înainte de ieșirea premierului Ilie Bolojan, când a avut loc reformarea pensiilor speciale, s-a întâmplat în vara anului 2023. Deși părea că proiectul e unul solid, fără probleme de neconstituționalitate, situația s-a complicat în decembrie 2024, când CCR a declarat că un articol din Codul Fiscal referitor la impozitarea pensiilor speciale e neconstituțional.

Eșecuri pe bandă rulantă

Cea mai mare dinamică în ceea ce privește modificarea pensiilor speciale a avut loc în perioada 2020-2021. Prima dată, pensiile speciale ale parlamentarilor au fost eliminate, la pachet cu alte pensii speciale, în ianuarie 2020. Proiectul era construit încât să pice la CCR.

Nu mai puţin de patru erori de procedură existau, iar magistraţii l-au declarat neconstituţional fără probleme. De exemplu, eliminarea pensiilor speciale ale parlamentarilor a fost adoptată în Camera Deputaţilor, ca for decizional, deşi trebuia plen comun. Iar erori asemănătoare, cum se întâmpla în cazurile veniturilor altor categorii de pensionari, erau repetate. Mai mult, o deficienţă majora era faptul că între forma de la Senat şi cea de la Camera Deputaţilor erau modificări substanţiale, detaliu din cauza căruia multe legi n-au trecut filtrul constituţional.

Apoi, formaţiunile parlamentare au venit cu altă idee, adică impozitarea drastică a pensiilor speciale, cu până 85%. În iunie 2020, proiectul de lege trecea de forul decizional, Camera Deputaţilor. Şase luni mai târziu, în decembrie, după alegerile parlamentare, CCR explica faptul că eroarea din proiectul de lege era introducerea impozitării drastice a pensiilor magistraţilor. Dacă nu era acest tip de venit, proiectul nu avea lacune.

Parlamentarii n-au mai revenit asupra impozitării, ci au mers pe varianta eliminării, punctuale, a pensiilor speciale pentru aleşii din Legislativ. Însă demersul parlamentar din februarie 2021 a fost prea rapid, potrivit considerentelor magistraţilor CCR. Depus în 16 februarie 2021, o zi mai târziu iniţiativa primea raport comun de la Comisiile juridice reunite, şi era votată cu o largă majoritate şi de plen. Iar toată procedura era una „normală”, nu de „urgenţă”, care permitea scurtarea termenelor. Până la urmă, exact pe chichițe legate de ritmul procedurilor din Parlament proiectul de lege a căzut la CCR.

Guvernul Boc, singurul care a reușit eliminarea pensiilor speciale

Guvernul Boc rămâne singurul care a reuşit să scape de pensiile speciale ale parlamentarilor. Iar acest lucru se întâmpla în iunie 2010. Pe 7 iunie 2010, Guvernul Boc şi-a angajat răspunderea pe un proiect de lege prin care toate pensiile speciale şi ocupaţionale deveneau pensii normale, adică bazate pe principiul contributivităţii. Cât cotizezi la bugetul de stat, atât primeşti, fără formule preferenţiale de calcul.

În urma unei sesizări a PSD la CCR, magistraţii au declarat parţial neconstituţională legea, fiind aduse obiecţii privind aspectele legate de pensiile magistraţilor. Puterea de atunci a îndreptat proiectul de lege, magistraţii fiind lăsaţi să beneficieze de pensie ocupaţională. Între decizia CCR şi corectarea proiectului au trecut patru zile, iar în a cincea zi eliminarea pensiilor speciale deja era publicată în Monitorul Oficial.

Însă revenirea la putere a PSD, în 2012, a însemnat și reevaluarea situației pensiilor speciale și modificarea legislației astfel încât treptat aceste venituri au ajuns din nou să fie date.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE

Reportajele și anchetele sunt mari consumatoare de timp și resurse. Din acest motiv, te invităm să susții munca jurnaliștilor printr-o donație. Aici găsești mai multe opțiuni prin care poți contribui la dezvoltarea altor materiale similare: libertatea.ro/sustine. Îți suntem recunoscători că ne citești și că ești alături de noi.