Perspectiva lui Trump la Casa Albă și dificultățile din prima linie schimbă retorica lui Zelenski, care sugerează în premieră că este dispus la negocieri cu Moscova
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a adoptat un ton neobișnuit de moderat atunci când s-a adresat națiunii sale în această săptămână, lăsând să se înțeleagă că este dispus să negocieze cu Rusia pentru prima dată de la începutul războiului din Ucraina, declanşat de Moscova, scrie CNN. De asemenea, preşedintele ucrainean a vorbit telefonic cu Donald Trump, care a promis că va „pune capăt războiului” din Ucraina și că va „aduce pacea în lume”.
Cuprins:
Preşedintele Volodimir Zelenski a sugerat că Moscova ar trebui să trimită o delegație la următorul summit pentru pace pe care speră să îl organizeze în noiembrie, scrie sursa citată. Schimbarea atitudinii preşedintelui ucrainean vine la o lună după conferinţa de pace din Elveţia, unde Rusia nu a fost invitată, iar Zelenski susţinea că orice discuții ar putea avea loc numai după retragerea Rusiei din Ucraina.
Potrivit CNN, Kievul se confruntă în prezent cu două mari probleme: situația dificilă de pe linia frontului și incertitudinea la nivel politic cu privire la viitorul sprijin din partea celor mai apropiați aliați ai Ucrainei, în special Statele Unite și Germania.
Deși progresele înregistrate de trupele ruse în estul Ucrainei au încetinit semnificativ de când armele americane au început să ajungă în țară în luna mai, acestea nu s-au oprit complet. Rusia continuă să câștige teritoriu, deși într-un ritm mult mai lent.
Vorbind cu reporterii luni, Zelenski a declarat că Ucraina nu primește suficientă asistență occidentală pentru a câștiga războiul, subliniind că rezultatul acestuia va fi determinat dincolo de granițele Ucrainei.
Nu totul depinde de noi. Știm care ar fi un sfârșit just al războiului, dar nu depinde doar de noi. Nu depinde doar de poporul nostru și de dorința noastră, ci și de finanțe, de arme, de sprijin politic, de unitate în UE, în NATO, în lume.
Fostul ambasador al SUA în Ucraina, John Herbst, a declarat că este plauzibil ca schimbarea de ton a lui Zelenski să fie o reacție la evenimentele care se desfășoară în Statele Unite, unde fostul președinte Donald Trump a anunțat luni că JD Vance, un critic ferm al trimiterii de asistenţă Ucrainei, va fi partenerul său la Casa Albă în poziţia de vicepreşedinte.
„Trebuie să fie o pace rezonabilă"
Vorbind pentru CNN de la Aspen Security Forum, Herbst a declarat că este posibil ca Zelenski să încerce să ajungă la potențiala viitoare administrație Trump, subliniind că ar fi dispus să negocieze, atât timp cât acordul de pe masă este corect.
„Trebuie să fie (o) pace rezonabilă, care să nu permită ocupanților ruși să continue să tortureze, să reprime și să ucidă poporul ucrainean care este ocupat", a spus el. Rusia a negat în mod repetat acuzațiile de tortură și de încălcare a drepturilor omului în Ucraina, în ciuda dovezilor copleșitoare care demonstrează contrariul.
Trump a transmis că va pune capăt războiului
Trump și Zelenski au vorbit vineri, iar fostul preşedinte american a precizat că „au avut o convorbire telefonică foarte bună". Donald Trump a declarat că va „aduce pacea în lume și va pune capăt războiului care a costat atât de multe vieți”, în timp ce Zelenski a spus că cei doi au discutat despre „pașii care pot face pacea echitabilă și cu adevărat durabilă".
Președintele rus Vladimir Putin a repetat de mai multe ori în ultimele luni că ar fi dispus să negocieze cu Ucraina, deși în condiții care rămân complet inacceptabile pentru Ucraina și aliații săi occidentali, punctează CNN.
Putin a declarat că Rusia ar pune capăt războiului din Ucraina dacă Kievul ar ceda în întregime patru regiuni revendicate de Moscova: Donețk, Luhansk, Herson și Zaporojie. O mare parte din aceste regiuni se află în continuare sub controlul Ucrainei, astfel încât, în esență, Putin cere Ucrainei să cedeze teritoriul fără luptă.
Putin a mai spus că orice acord de pace ar necesita ca Ucraina să renunțe la încercarea sa de a adera la NATO, ceea ce a determinat Kievul să califice propunerea drept „ofensatoare pentru bunul simț".
„Ucraina este dispusă să se aşeze la masa negocierilor"
Orysia Lutsevych, director adjunct al Programului Rusia și Eurasia din cadrul Chatham House, a declarat că, având în vedere cererile publice ale lui Putin, cuvintele lui Zelenski au fost probabil menite să transmită un mesaj către restul lumii.
„Este atât un semnal pentru Rusia, cât și un semnal pentru sudul global că Ucraina nu este un fel de forță obstructivă. Este dispusă să se așeze la masa negocierilor. Dar acest lucru nu poate fi în totalitate în condițiile Rusiei și nu poate duce la (capitularea) Ucrainei în fața Rusiei… Putin cere controlul regiunilor pe care nu le poate cuceri militar”, a declarat Orysia Lutsevych pentru CNN.
Lutsevych crede că Putin și-a intensificat apelurile la negocieri deoarece știe că fereastra sa de oportunitate s-ar putea închide.
Noua asistență militară americană a început să ajungă pe linia frontului din Ucraina în luna mai, după luni de întârzieri cauzate de blocajul politic din Congresul SUA. În același timp, Ucraina a primit în sfârșit permisiunea din partea unor națiuni occidentale de a-și folosi armele pentru a lovi ținte din interiorul Rusiei, deși numai în circumstanțe limitate și în zone din apropierea graniței cu Ucraina.
Acest lucru a contribuit la încetinirea progresului Rusiei și a evitat o posibilă reocupare a regiunii Harkov, însă Ucraina continuă să apere teritoriul, mai degrabă decât să avanseze pentru a revendica zonele aflate în prezent sub ocupație rusă.
„Rusia forțează Ucraina să se angajeze în operațiuni defensive, în loc să se pregătească pentru o contraofensivă"
„Forțele ucrainene vor trebui să acumuleze echipamente, materiale și forță de muncă pentru o viitoare operațiune contraofensivă, iar acest lucru face parte din calculul rusesc pe care îl vedem - comandamentul militar rus pare să urmărească o strategie prin care desfășoară operațiuni ofensive consistente și măcinante pe întreaga linie a frontului”, a declarat Riley Bailey, analist la Institutul pentru Studiul Războiului din SUA.
Prin avansarea treptată de-a lungul liniei frontului de peste 1.000 de kilometri, Rusia forțează Ucraina să se angajeze în operațiuni defensive, în loc să se pregătească pentru o contraofensivă, a declarat Bailey.
„Vor trebui să degradeze forțele și capacitățile rusești care fac parte din operațiunile ofensive, ceea ce ar aduce ceva mai multă flexibilitate și ar reduce o parte din presiune. Ucraina poate începe apoi să facă unele alegeri operaționale pe care nu a putut să le facă în ultimele câteva luni", a declarat Bailey.
Dar succesul oricărei viitoare contraofensive ucrainene va depinde în primul rând de cât de mult sprijin va primi din partea aliaților săi occidentali în viitor.
Zelenski a declarat săptămâna aceasta că nivelul actual de sprijin este suficient pentru a opri noi avansuri rusești, dar nu pentru a câștiga războiul.
Săptămâna aceasta a adus mai multă incertitudine pe acest front, după ce Trump a anunțat că l-a ales pe Vance drept candidat la funcția de vicepreședinte. Anterior, Vance a sugerat că Ucraina ar trebui să negocieze cu Rusia deoarece SUA și alți aliați nu au capacitatea de a o sprijini. Trump însuși a afirmat că ar „pune capăt războiului într-o singură zi" și a spus că SUA nu ar trebui să trimită bani Ucrainei fără nicio condiție.
În același timp, s-a aflat că Germania, care se numără printre cei mai mari susținători ai Ucrainei, intenționează să își reducă la jumătate ajutorul militar acordat Ucrainei anul viitor. Germania a sugerat că Ucraina ar trebui să fie în măsură să își acopere cea mai mare parte a nevoilor militare cu împrumuturile în valoare de 50 de miliarde de dolari din veniturile provenite din activele rusești înghețate, aprobate de G7 luna trecută.
Dacă scenariul cel mai pesimist pentru Ucraina s-ar materializa, dacă SUA ar înceta să ofere ajutor, Europa nu și-ar intensifica asistența și Ucraina nu ar putea accesa activele rusești înghețate, Rusia ar începe probabil să obțină câștiguri mult mai mari.
Herbst a declarat că, în cazul în care democrații vor câștiga alegerile prezidențiale americane din noiembrie, este probabil ca actuala politică americană de sprijinire a Ucrainei să continue cu un flux mai mare de ajutor.
Dacă Trump ar câștiga, nu știm ce va face. Dar știm că există oameni serioși în echipa sa de securitate națională care vor înțelege că Putin este o amenințare directă la adresa intereselor americane și că este important sau critic pentru SUA ca Putin să piardă în Ucraina.
Dar Herbst a spus că mai există un factor care ar putea convinge o eventuală administrație Trump să continue să ajute Ucraina. „Dacă echipa sa taie ajutorul, iar Ucraina se prăbușește, aceasta va fi o înfrângere majoră pentru Statele Unite, cauzată de echipa Trump. Și o înfrângere care ar eclipsa rușinea și daunele provocate de retragerea incompetentă din Afganistan a lui Biden. Și vor exista oameni în echipa sa care vor înțelege acest lucru”, a mai spus acesta.
Analiștii se așteaptă ca pachetul de ajutor pentru Ucraina, cele peste 60 de miliarde de dolari aprobate de Congresul SUA la începutul acestui an, să ajungă Kievului până la 18 luni, ceea ce ar putea fi suficient timp pentru ca Ucraina să se regrupeze și să lanseze o nouă contraofensivă.
Lutsevych a declarat că Ucraina are nevoie cu disperare să obțină câștiguri pe câmpul de luptă și apoi să vadă dacă există o dorință reală din partea Rusiei de a negocia, precizând că în prezent nu pare a fi reală.
„Dar ce dovezi avem că rușii sunt dispuși să negocieze? Putin își pune țara pe picior de război total”, a spus ea, adăugând că războiul se va încheia probabil doar dacă Moscova începe să se simtă amenințată. „Cred că acest război se va încheia atunci când Putin va începe să simtă că controlul rus asupra Crimeei este amenințat".
Herbst crede că Kievul ar putea „vorbi cu o oarecare justificare despre victoria Ucrainei în acest război”, chiar dacă Ucraina nu reușește să recupereze toate teritoriile de dinainte de război - atâta timp cât recuperează suficient pentru a fi un stat sigur și viabil din punct de vedere economic.
„Dar pentru a fi un stat sigur, mai ales în aceste circumstanțe, trebuie să fie membru al NATO. Cred că dacă acest lucru ar fi cu adevărat pe masă, adică cu toată credința și puterea Statelor Unite în spate, acest lucru, în teorie, ar putea duce la o pace stabilă", a mai spus Herbst.
Urmărește pe Libertatea LIVETEXT cu cele mai noi informații despre războiul din Ucraina
Sfantul_Cuvios_Pafnutie 21.07.2024, 00:12
Bine-bine, da' ce ne facem cu restul condițiilor rusești? Liderul Suprem al Tuturor Rusiilor (Trecute, Prezente și Viitoare) vrea și să ieșim din NATO. Ne executăm și cu asta tot pentru "pace"?
markk10 21.07.2024, 00:27
Su dacă te dai cu rusu ce
AndreyRlz 21.07.2024, 02:02
Incredibil vrea sa facă pact cu rusii sa le dea bani sa câștige războiul în loc sa dea la ucrainieni
gigiladrea 21.07.2024, 04:14
pai a dat o lege ca nu va negocia niciodata cu putin intai ar trebuie sa o anuleze pe de alta parte conditiile lui putin sunt inacceptabile cele 4 regiuni pe care nici nu le stapaneste in totalitate dupa 2,5 ani de razboi si crimeea si mai vrea ca ucraina sa nu intre in nato si mai presus de orice sa nu faca o baza de rachete americane ca doar lavrov a spus clar inainte de invazie asta si a spus ca de asta au pornit invazia primul lucru care ii intereseaza pe rusi este sa nu fie rachete si in ucraina asa cum sunt in romania si polonia si impotriva carora protesteza vehement de cand s-au instalat dar nu le-a dat nimeni atentie ptr ca rusia e o forta economica mica ca spania spunea biden
VolodimirZelenski 21.07.2024, 11:42
Pana cand ruzii nu isi retrag armata, nu va fi negociere.
BONY 21.07.2024, 09:27
Un efect nebanuit pana acum al covidului d-lui presedinte J.Biden: i-a schimbat total conceptia despre negocieri de pace a d-lui Zelenski...