Singurul lucru cu care s-au pus de-acord Rusia și Ucraina la negocierile de pace de la Istanbul
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Rusia și Ucraina au ajuns la un acord pentru un schimb masiv de prizonieri, în cadrul primelor negocieri directe de pace, desfășurate la Istanbul. Întâlnirea a avut loc fără participarea liderilor Vladimir Putin și Volodimir Zelenski, relatează The Guardian.
Cuprins:
Contextul negocierilor
Negocierile, care au durat mai puțin de două ore, nu au reușit să producă un progres semnificativ în direcția încheierii conflictului. Singura realizare concretă a fost înțelegerea privind schimbul a câte 1.000 de prizonieri de război de fiecare parte, cel mai amplu de la începutul ostilităților.
Întâlnirea a fost marcată de tensiuni vizibile. Delegații ruși, îmbrăcați în costume negre, s-au așezat față în față cu omologii ucraineni, care purtau uniforme militare de camuflaj. Această imagine a subliniat contrastul dintre cele două părți și dificultatea găsirii unui teren comun.
Ucraina a insistat pentru un armistițiu de 30 de zile înaintea negocierilor, o cerere susținută și de aliații săi occidentali. Această propunere a fost însă respinsă de Moscova, care pare să-și mențină pozițiile maximaliste, incluzând limitări severe ale suveranității Ucrainei.
Rezultate și reacții
Deși rezultatele concrete ale întâlnirii au fost limitate, evenimentul reprezintă o victorie simbolică pentru Putin. Liderul rus a reușit să evite acceptarea armistițiului solicitat de Ucraina, menținându-și astfel avantajul strategic.
Vladimir Medinsky, șeful delegației ruse, a declarat că Moscova este mulțumită de rezultate și este pregătită să continue discuțiile. Ambele părți au menționat că au discutat despre posibilitatea organizării unei întâlniri între Zelenski și Putin.
Pentru Zelenski, rezultatul negocierilor ar putea fi perceput ca un eșec. Strategia sa de a-l provoca pe Putin la o întâlnire directă, în speranța de a câștiga sprijinul Washingtonului, nu pare să fi dat roadele așteptate.
Implicarea SUA
Președintele american Donald Trump a jucat un rol important în culisele acestor negocieri. Declarațiile sale recente sugerează că ar putea căuta o întâlnire directă cu Putin, ceea ce a stârnit îngrijorări la Kiev cu privire la posibilitatea de a fi marginalizați în procesul de luare a deciziilor.
Zelenski a depus eforturi considerabile pentru a satisface diversele cerințe ale SUA, încercând să-și demonstreze angajamentul față de pace. Cu toate acestea, ultimele declarații ale lui Trump par să indice că eforturile liderului ucrainean nu au reușit să influențeze semnificativ gândirea președintelui american.
Pozițiile părților
Rusia și-a menținut pozițiile maximaliste în ceea ce privește revendicările teritoriale. Conform unei surse anonime din delegația ucraineană, citată de Reuters, Moscova a insistat ca Ucraina să cedeze teritorii pe care nici măcar nu le controlează în prezent.
Aliații occidentali ai Ucrainei au condamnat prompt poziția Rusiei. Keir Starmer, aflat la un summit european în Albania, a declarat că Marea Britanie, Franța, Germania și Polonia consideră inacceptabilă poziția Rusiei în negocierile de pace.
Zelenski a reiterat apelurile pentru impunerea de sancțiuni împotriva Moscovei în cazul în care aceasta nu va accepta un armistițiu.
„Poziția noastră - dacă rușii resping un armistițiu complet și necondiționat și încetarea uciderilor, trebuie să urmeze sancțiuni dure”, a declarat Zelenski pe X.
Perspective și obstacole
Divergențele fundamentale între abordările lui Zelenski și Putin cu privire la pace rămân un obstacol major. Ucraina insistă pentru un armistițiu complet de 30 de zile înainte de a intra în negocieri substanțiale, în timp ce Moscova respinge constant propunerile de prelungire a armistițiului.
Kremlinul a încercat să prezinte întâlnirea de la Istanbul ca o continuare a negocierilor nereușite din martie 2022. La acea vreme, cererile Rusiei includeau reducerea drastică a forțelor armate ucrainene și impunerea unor restricții severe asupra suveranității Ucrainei.
Medinsky, care a condus delegația rusă, este cunoscut pentru pozițiile sale radicale și pentru că a pus în repetate rânduri sub semnul întrebării dreptul Ucrainei de a exista ca națiune independentă. În timpul întâlnirii, acesta ar fi invocat războiul de 21 de ani al țarului Petru I împotriva Suediei ca avertisment pentru Ucraina.
Vineri, imediat după încheierea negocierilor dintre Rusia și Ucraina desfășurate la Istanbul, președintele american Donald Trump a avut o convorbire telefonică cu liderii europeni: președintele Franței, Emmanuel Macron, cancelarul Germaniei, Friedrich Merz, premierul Regatului Unit, Keir Starmer, și premierul Poloniei, Donald Tusk.
Vladimir Medinski, liderul delegației ruse prezente la discuțiile de la Istanbul, a transmis Ucrainei că Moscova este dispusă să continue conflictul pe termen nelimitat și a avertizat că, pe lângă cele patru regiuni revendicate în totalitate pentru a accepta un armistițiu, Rusia intenționează să ocupe încă două regiuni suplimentare.
![Raiul pe pământ! Mirela Vaida trăiește într-o casă de vis, cu 5 camere, perete de sticlă spre pădure și piscină de 30.000 €. Cum arată locuința vedetei [GALERIE FOTO]](https://images.libertatea.ro/1/zgXk9ljaHR0cHM6Ly9hcGktd2lkZ2V0cy5yaW5naWVyLnJvL3N0b3JhZ2UvdXBsb2Fkcy9hcnRpY2xlLzlocWV1SVFQTU5YSGFPdVJ5dEhmRnhFdU5tZWk1cmNRUWR1YzZzYlcuanBnkZMFzQHgzQEw3gABoTEE)
