„Modul maghiar de a face politică”. De ce a așteptat Viktor Orban așa de mult pentru a ratifica aderarea Suediei la NATO
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Răspunsul, sugerează analiștii și oficialii citați de New York Times, pare a avea legătură cu politica internă maghiară și cu dorința premierului de la Budapesta de a se arăta relevant, în fața alegătorilor, dar și a partenerilor internaționali.
Cuprins:
A fost nevoie de 19 luni de promisiuni încălcate și de retorică belicoasă pentru ca Ungaria să ratifice, în sfârșit, aderarea Suediei la NATO. Toată această amânare a ridicat semne de întrebare, mai ales că oficialii și experții erau convinși că Budapesta își va da în cele din urmă acceptul.
Uimiți par să fi fost și pe membrii partidului lui Viktor Orban, Fidesz, potrivit lui Peter Ungar, un politician din opoziție. El a declarat pentru cotidianul american că a fost abordat de un deputat Fidesz, în perioada premergătoare votului de luni din Parlament care l-a întrebat: „Ce naiba se întâmplă în privința Suediei?”.
Faptul că un membru al partidului de guvernământ al premierului ar căuta explicații de la un politician rival este o măsură a nedumeririi generale.
„Totul este de neînțeles”, a declarat Ungar, un progresist maghiar. „Nimeni nu înțelege care a fost problema”, a adăugat el.
Ungar a refuzat să dea numele deputatului cu care a discutat, spunând că Fidesz cere o loialitate neîndoielnică și acceptarea deciziilor lui Orban, indiferent cât de derutante ar putea părea acestea.
Când votul a avut în cele din urmă loc, luni, parlamentul a acordat un sprijin covârșitor pentru aderarea Suediei. Zoltan Kovacs, secretarul de stat pentru comunicații internaționale, a declarat că este un „moment istoric”, menționând că „Ungaria are un interes direct în securitatea Europei” și că Suedia va fi „un aliat puternic și de încredere”.
Dacă Ungaria mai este un partener de încredere în NATO, însă, este o chestiune discutată de ceva vreme printre aliați și analiști.
Orgoliul lui Orban sau prietenia cu Putin?
Guvernul a înaintat Parlamentului cererile de aderare la NATO ale Finlandei și Suediei încă din iulie 2022, dar a tergiversat supunerea lor la vot. Finlanda a fost acceptată de Ungaria în luna martie a anului trecut, dar a fost nevoie de alte 11 luni pentru ca Parlamentul să ajungă la Suedia.
Orban și oficialii guvernamentali au avansat o serie de explicații diferite și uneori exagerate pentru această întârziere, inclusiv plângeri privind referințele la Ungaria în manualele școlare folosite în școlile suedeze.
Unii critici ai guvernului, cum ar fi Peter Kreko, directorul Political Capital, un think-tank critic la adresa guvernului, au dat vina pe orgoliul lui Orban și pe dorința acestuia, ca lider al unei țări mici cu puține pârghii economice sau militare, de a fi în centrul atenției.
Criticii mai înclinați spre conspirație au suspectat o înțelegere secretă între Orban și președintele Rusiei, Vladimir Putin, subliniind faptul că, dintre cei 27 de lideri UE, doar cel al Ungariei s-a întâlnit și a dat mâna cu Putin de la începutul invaziei pe scară largă a Rusiei în Ucraina, în urmă cu doi ani.
Această poziție, contrară celorlalți lideri europeni, care consideră că sprijinul pentru Ucraina este un imperativ moral și de securitate, a ajutat Fidesz să obțină o victorie zdrobitoare, a patra consecutivă, la ultimele alegeri generale din Ungaria, din aprilie 2022.
Teoria unui orgoliu puternic al lui Orban are poate mai mult temei, scrie New York Times. Blocajul Ungariei a atras atenția asupra sa și a țării sale, care are doar 10 milioane de locuitori și reprezintă doar 1% din producția economică a Uniunii Europene - deși nu neapărat într-un context pozitiv.
Muncă de convingere
Alarmată de această întârziere îndelungată, o delegație bipartizană de senatori americani a mers la Budapesta, capitala Ungariei, la începutul acestei luni, pentru a arăta că Ungaria este luată în serios.
Miniștrii și parlamentarii Fidesz au refuzat cu toții să se întâlnească cu senatorii, un afront pe care guvernul și mass-media l-au sărbătorit ca pe o dovadă că Ungaria ia propriile decizii și nu se lasă influențată.
„Nu are rost ca senatorii americani să încerce să exercite presiuni”, a declarat Peter Szijjarto, ministrul de externe ungar.
De o primire mai caldă a avut prim-ministrul Suediei, Ulf Kristersson, care a călătorit vineri la Budapesta pentru a-l convinge pe Orban să renunțe la poziția sa sfidătoare. Pentru a contribui la acest lucru, el a adus promisiuni de creștere a cooperării militare și industriale între cele două țări.
La scurt timp după ce a sosit la Budapesta, Saab, compania aeronautică suedeză, a anunțat că a semnat un contract cu statul suedez pentru livrarea a patru noi avioane de luptă Gripen în Ungaria.
Kristersson, care declarase anterior că va vizita Budapesta doar după ce Ungaria va ratifica aderarea țării sale la NATO, a adus cu el și promisiunea că Saab va deschide un centru de cercetare în Ungaria.
Poate mai important, însă, vizita premierului suedez i-a oferit lui Orban satisfacția de a regla o veche dispută personală. În timp ce era membru al Parlamentului European în 2019, Kristersson a contribuit la decizia privind expulzarea Fidesz din PPE, grupul popularilor europeni.
Pentru a evita umilința de a fi dat afară, Fidesz s-a retras.
Agoston Mraz, directorul Institutului Nezopont, un centru de cercetare care face sondaje de opinie pentru guvern, a declarat că cel mai important aspect al vizitei lui Kristersson nu a fost doar cooperarea militară extinsă, ci și faptul că premierul suedez a trebuit să zâmbească în fața camerelor de luat vederi cu Orban.
„Nu este un mare fan al domnului Orban, dar pentru a fi acceptat în NATO trebuie să zâmbească”, a spus Mraz, citat de New York Times.
Fără acest lucru, a adăugat el, Orban ar fi avut dificultăți în a le explica alegătorilor săi de bază din mediul rural de ce, după atâtea luni de amânări, Ungaria a renunțat la obiecțiile sale față de Suedia și a lăsat-o să adere la NATO.
„Trebuia explicat și explicația este că există o înțelegere cu premierul suedez”, a spus el.
„Trăim într-o democrație polarizată”
Înțelegerea privind cooperarea militară, aflată oricum în lucru de mai multe luni, a avut prea puțin de-a face cu apartenența Suediei la alianța transtalantică și, potrivit diplomaților și analiștilor, a fost conectată cu problema NATO doar pentru ca Orban să poată indica un beneficiu concret al politicii sale de obstrucție.
Această politică, cel puțin la început, s-a încadrat într-un tipar familiar, evident și în bătăliile repetate ale Ungariei cu UE, de sfidare a opiniei generale și de afirmare a suveranității ungare.
Ungaria a blocat timp de luni de zile un pachet de ajutor financiar pentru Ucraina, dar a cedat sub o presiune puternică în acest sens pe 1 februarie, la câteva săptămâni după ce UE a deblocat 10 miliarde de dolari în fonduri înghețate pentru Ungaria.
Între timp, guvernul a împânzit țara cu panouri publicitare pe care apare o fotografie a Ursulei Von der Leyen, președinta Comisiei Europene, alături de mesajul: „Să nu dansăm după melodia lor”.
Atunci când parlamentarii opoziției au convocat o sesiune extraordinară a parlamentului pe 5 februarie pentru a putea organiza în sfârșit un vot privind admiterea Suediei, Fidesz a boicotat sesiunea.
Mraz, un susținător al Fidesz cu legături cu conducerea acestuia, a declarat că boicotul a reflectat pur și simplu realitatea politică internă a Ungariei. „Trăim într-o democrație polarizată și asta înseamnă că opoziția nu decide data acceptării Suediei”, a spus el.
Dar Ungaria, a recunoscut el, a fost luată prin surprindere de viteza cu care Turcia, un partener economic și politic apropiat, a ratificat rapid, după mai bine de un an de blocaj, intrarea Suediei.
„Nu a fost confortabil pentru Orban faptul că promisiunea sa cum că Ungaria nu va fi ultima (care ratifică aderarea) nu a putut fi respectată”, a spus Mraz.
În cele din urmă însă, Orban a obținut ceea ce și-a dorit, inclusiv vizita lui Kristersson și o poveste plauzibilă pe care să o spună susținătorilor săi.
„Modul maghiar de a face politică”, a spus Mraz, „este să fii zgomotos și să lupți”. Altora, în special scandinavilor și oficialilor UE de la Bruxelles, angajați în căutarea consensului, s-ar putea să nu le placă abordarea maghiară.
Dar, a spus Mraz, „funcționează”.
Abiatar 27.02.2024, 23:55
Omul asta este politicean si stie ce face, cred ca mari nostri politicoeni Ciolacu si celalat ,plus Dorel prsedintele trebuie sa invete sa fie politicieni; ne am saturat de marionete si vrem sa vedem pe cineva care lupta pentru noi cu austriecii si cu oricine ne doreste raul, vrem sa fim protejati!
BenBen 28.02.2024, 01:54
O tara mica care stie sa santajeze si sa se foloseasca de puterea legilor...Oare cine va opri asta peste tot???
Vampirus33 28.02.2024, 01:55
Sa presupunem ca Moscova ataca Bucureștiul,Ungaria și ei ataca după urmați de bulgari!Despre ce vorbim defapt?!Cine fuge în Polonia cine rămâne?
golgol 28.02.2024, 07:52
Orban a asteptat atat de mult pt ca e inteligent, un om pt tara lui nu ca ai nostri corupti, au vandut tot, au primit diverse avantaje. Pai orban s a pus bine atat cu Putin de unde primeste diverse si cu UE s a pus bine. La noi de 35 de ani numai antiromani au fost conducatorii votati de romani. Adica si au batut joc de romani, salarii mari, pensiile speciale etc si populatia a saracit. Pe cizmar l au impuscat pt asta. Istoria e ca un bumerang. România trezește te!
Aura1 28.02.2024, 08:38
Așa își dau valoare și își urmăresc interesele.