Uniunea Europeană se pregătește intens pentru un posibil atac hibrid major, care ar putea cauza victime în rândul cetățenilor săi. Potrivit unor diplomați și oficiali europeni citați de Politico, este tot mai probabil ca un astfel de scenariu să devină realitate, ceea ce ar fi generat discuții la nivelul blocului comunitar.
Cuprins:
În ultimele săptămâni, ambasadorii celor 27 de state membre ale UE s-ar fi întrunit în format restrâns, fără telefoane sau asistenți, pentru a analiza posibilele scenarii de răspuns în cazul unui atac de amploare. Aceste întâlniri s-ar fi intensificat în urma descoperirii unei drone încărcate cu explozibili pe aeroportul din Leipzig, în Germania, în luna august.
Deși subiectul atacurilor hibride este discutat de ani buni, accentul s-ar fi mutat acum pe riscul unor atacuri care ar putea provoca pierderi umane semnificative, după cum relatează portalul de știri citat mai sus. Într-o reuniune recentă, s-ar fi discutat inclusiv despre măsuri de răspuns precum trimiterea unor echipe de intervenție de urgență, alocarea unor fonduri europene pentru statele afectate și coordonarea comunicării între liderii instituțiilor UE, după cum au mai precizat doi diplomați pentru Politico.
„Trebuie să fim pregătiți pentru ceva grav, a declarat un diplomat european de rang înalt. Din păcate, incidentul de la Leipzig ne-a arătat că un eveniment serios, cu victime multiple, nu este exclus”, pentru sursa citată.
Un alt oficial UE a completat: „Având în vedere amploarea acțiunilor Rusiei, este inevitabil să existe victime mai devreme sau mai târziu. Este doar o chestiune de noroc că nu s-a întâmplat încă”.
Atacurile hibride, definite de UE și NATO drept acțiuni subversive sub pragul unui act direct de război, devin din ce în ce mai dese. Recent, autoritățile bulgare au anunțat dispariția mai multor marinari după scufundarea unui vas în Marea Neagră, ca urmare a unui atac cu drone. Alte incidente recente includ un incendiu suspect la o stație de legătură din Polonia care gestiona comunicațiile Starlink și o tentativă de plasare a unor dispozitive incendiare în noduri de transport din UE și Regatul Unit, mai notează Politico.
„Este evident că Rusia folosește tot mai multe instrumente letale pentru a ne testa pregătirea și capacitatea de reacție. La un moment dat, cu intenție sau nu, vor exista victime”, a explicat Teija Tiilikainen, director al Centrului European pentru Combaterea Amenințărilor Hibride.
Aceste atacuri, alături de intensificarea campaniei de sabotaj și operațiuni cibernetice ale Rusiei de la invazia Ucrainei din 2022, reprezintă o provocare majoră pentru securitatea europeană.
„Democrațiile Europei se confruntă cu tot mai multe amenințări. Consolidăm capacitatea de a anticipa și detecta aceste pericole, de a îmbunătăți avertizarea timpurie și de a asigura un răspuns rapid și colectiv atunci când reziliența noastră democratică este pusă la încercare”, a mai declarat Comisarul european pentru justiție, Michael McGrath, pentru sursa citată mai sus.
Eforturile Uniunii Europene de a-și consolida rolul în domeniul securității ar fi criticate de unele state membre. Acestea consideră că UE ar putea interfera cu atribuțiile NATO, alianța care asigură de opt decenii securitatea Europei.
„Există riscul ca deciziile să devină confuze pentru factorii de decizie de la toate nivelurile. Confuzia sau suprapunerea pot încetini procesul decizional, iar acest lucru are implicații, pentru că timpul este întotdeauna esențial”, a declarat Oana Lungescu, fost purtător de cuvânt al NATO, pentru Politico.
Mai mult, lipsa unor canale de comunicare sigure la nivelul UE ar alimenta îngrijorările legate de scurgerile de informații sensibile. Unele capitale europene sunt reticente în a împărtăși informații clasificate. Un diplomat dintr-un stat de pe flancul estic a afirmat: „Guvernul meu este foarte reticent în a împărtăși informații sensibile în Coreper sau chiar în cadrul reuniunilor liderilor. Acestea fie ajung în presă, fie direct la Moscova”.
Președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a propus recent un „protocol de securitate de urgență”, menit să ajute statele membre să-și coordoneze răspunsurile în situații de criză. Această propunere ar urma să fie detaliată în „Strategia Europeană pentru Securitate”, programată pentru lansare în noiembrie 2026.
Cu toate acestea, mai mulți diplomați au exprimat rezerve, susținând că noile inițiative ar putea duce la suprapuneri inutile și ar complica mecanismele deja existente, precum Răspunsul Politic Integrat la Crize (IPCR), care a funcționat eficient în timpul pandemiei.
„Suntem foarte incomodați de protocolul de securitate de urgență. Avem deja mecanisme funcționale. În cazul unei crize, putem activa IPCR, care a fost util în trecut”, a declarat un diplomat european.
Totuși, experții avertizează că divizarea responsabilităților între NATO și UE trebuie să fie clară. „NATO ar trebui să se ocupe de schimbul de informații și descurajarea militară, iar UE să gestioneze răspunsurile civile”, a subliniat Oana Lungescu.
În acest context tensionat, Teija Tiilikainen atrage atenția că măsurile coordonate de UE sunt utile, dar nu pot înlocui măsurile de reziliență la nivel național, cum ar fi cele adoptate de Finlanda. În plus, ea a adăugat că, pentru Rusia, nu contează cine decide: „Putin nu face diferența între deciziile luate de Coreper 2 sau Consiliul Nord-Atlantic al NATO. Nu așa gândește Moscova”.