UPDATE Victor Ciorbea a fost audiat, marți, la Parchetul Militar, în dosarul Mineriadei
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Avocatul Poporului, Victor Ciorbea a fost audiat, marți, la Parchetul Militar în dosarul Mineriadei, în calitate de martor. La ieșire, el a declarat că procurorii militari l-au întrebat despre organizarea sindicatelor şi ce funcţii avea în organizaţii sindicale la acea vreme, precizând că în 13-15 iunie 1990 era liderul Federaţiei Sindicatelor Libere din Învăţământ. UPDATE ora 17.00 Întrebat ce le-a spus procurorilor militari în declaraţia sa de martor, Ciorbea a arătat că nu avut ce mari clarificări să aducă privind manifestaţia din 13-15 iunie 1990, pentru că el era atunci lider sindical la FSLI şi sindicaliştii din învăţământ nu au fost la acţiuni alături de mineri. Ciorbea a mai spus că nu au avut discuţii cu cei implicați în acest dosar, în ultima perioadă, dar a dat mâna cu unii dintre ei, la manifestările de la 1 Decembrie sau la unele recepţii oficiale.
„Sigur că am fost surprins, șocat ca orice om care a văzut acele momente. În rest, rămâne să discut cu domnul procuror militar să vedem exact ce mă întreabă și să răspund cât mai sincer, deschis și fără niciun fel de reținere.”, a declarat Victor Ciorbea, la Parchetul Militar.
Nume grele, puse sub acuzare în dosarul Mineriadei
În dosarul Mineriadei au fost puse sub acuzare pentru infracţiuni contra umanităţii mai multe nume grele, printre care Ion Iliescu, Petre Roman, Gelu Voican Voiculescu, Virgil Măgureanu şi Miron Cozma.
Parchetul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie a anunţat, în 23 decembrie, că în dosarul cunoscut sub numele de "Mineriada 13 - 15 iunie 1990” s-a dispus punerea în mişcare a acţiunii penale, pentru infracţiuni contra umanităţii, faţă de Ion Iliescu, la data faptelor preşedinte al Consiliului Provizoriu de Uniune Naţională şi preşedinte al României, Petre Roman, fost premier, Gelu Voican Voiculescu, fost viceprim-ministru, Virgil Măgureanu, fost director al Serviciului Român de Informaţii, Nicolae Dumitru, fost prim-vicepreşedinte al Frontului Salvării Naţionale şi Mugurel Cristian Florescu, general în rezervă, fost adjunct al procurorului general al României şi şef al Direcţiei Procuraturilor Militare.
În acelaşi dosar a fost pusă în mişcarea acţiunea penală, pentru infracţiuni contra umanităţii, şi faţă de amiralul în rezervă Emil "Cico" Dumitrescu, la data săvârşirii faptelor membru al Consiliului Provizoriu de Uniune Naţională şi şef al Direcţiei Generale de Cultură, Presă şi Sport din cadrul Ministerului de Interne, Cazimir Ionescu, fost vicepreşedinte al Consiliului Provizoriu de Uniune Naţională, Adrian Sârbu, fost şef de cabinet şi consilier al primului ministru în iunie 1990, Miron Cozma, fost preşedinte al Biroului Executiv al Ligii Sindicatelor Miniere Libere "Valea Jiului”.
De asemenea, au fost puşi sub acuzare Matei Drella, la data săvârşirii faptelor lider de sindicat la Exploatarea Minieră Bărbăteni, Cornel Burlec Plăieş, fost ministru adjunct la Ministerul Minelor, generalul în rezervă Vasile Dobrinoiu, fost comandant al Şcolii Militare Superioare de Ofiţeri a Ministerului de Interne, generalul (r.) Petre Petre, fost comandant al Unităţii Militare 0575 Măgurele, aparţinând Ministerului de Interne.
În aceeaşi cauză, procurorii militari efectuează în continuare urmărirea penală faţă de alţi 18 suspecţi, tot pentru infracţiuni de crime împotriva umanităţii.
Din probatoriul administrat în cauză a rezultat că, în perioada 11 - 15 iunie 1990, inculpaţii au decis, organizat şi coordonat un atac generalizat şi sistematic, lansat împotriva unei populaţii civile, respectiv împotriva manifestanţilor din Piaţa Universităţii din Bucureşti, precum şi a populaţiei municipiului Bucureşti, atac în care au implicat participarea forţelor armate ale Ministerului de Interne, Ministerului Apărării Naţionale, Serviciului Român de Informaţii, precum şi a unui număr de peste zece mii de mineri şi alţi muncitori din mai multe zone ale ţării, după cum rezultă din probatoriul administrat în cauză.
În urma atacului au fost ucise prin împuşcare patru persoane şi au fost rănite prin împuşcare alte trei. De asemenea, 1.269 de persoane au suferit vătămări ale integrităţii fizice sau psihice, iar 1.242 au fost private de dreptul fundamental la libertate, pe motive de ordin politic.
