Chirie sau proprietar? Paul Olteanu, despre capcanele psihologice din spatele deciziilor imobiliare: „Dormiți o noapte înainte de a semna”
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
România rămâne în topul clasamentelor europene când vine vorba de numărul de proprietari de locuințe. Totuși, în spatele acestei statistici se ascunde o puternică componentă emoțională și culturală. La Interviurile Imobiliare.ro, cunoscutul specialist în dezvoltare personală și profesională, Paul Olteanu, a analizat mecanismele psihologice care ne guvernează deciziile imobiliare și a explicat de ce presiunea socială de „a fi la casa ta” poate duce la greșeli financiare majore.
Cuprins:
Cu o experiență personală de 13 mutări în chirie pe parcursul a 20 de ani trăiți în București, Paul Olteanu a demolat mitul conform căruia chiria reprezintă un eșec.
Cele cinci „butoane emoționale” care ne dictează unde locuim
Indiferent că suntem în căutarea unui apartament de cumpărat sau a unei case de închiriat, creierul nostru reacționează la stimulul imobiliar prin prisma a cinci declanșatori psihologici universali. Potrivit lui Paul Olteanu, aceștia sunt:
- Statutul: Locuința ca extensie a imaginii de sine (cum arată și unde este poziționată).
- Certitudinea (Siguranța): Nevoia de a ști că „este casa mea și nu mă poate da nimeni afară”.
- Autonomia: Libertatea de mișcare și spațiul necesar pentru extinderea familiei.
- Familiaritatea: Tendința de a alege cartiere cunoscute sau zone în care am mai locuit.
- Corectitudinea: Raportul perceput între prețul de listare al pieței și valoarea reală a proprietății.
„La început de drum poate fi vorba pur și simplu despre siguranță. Pe măsură ce familia se extinde și veniturile cresc, căutăm mai mult confort. Este vital să ne alegem o locuință care adresează cât mai multe motivații psihologice personale, nu una evaluată în termeni absoluți (cele mai scumpe materiale sau cel mai exclusivist cartier)”, a precizat Paul Olteanu.
De ce este privită chiria ca un eșec în România?
Tranziția de la regimul comunist la capitalism a lăsat o amprentă profundă asupra mentalității colective din țara noastră. Mesajul generațiilor anterioare – „să fii așezat, la casa ta” – funcționează încă ca o normă socială rigidă. Cu toate acestea, pentru tânăra generație, proprietățile devin din ce în ce mai greu accesibile, iar flexibilitatea capătă o valoare mai mare.
Pentru anumite categorii de public, în special pentru tinerii care își schimbă locul de muncă sau vor să experimenteze viața în diferite zone ale orașului (sau chiar ale lumii), chiria nu este o înfrângere, ci o opțiune strategică excelentă.
Olteanu oferă exemplul propriei sale locuințe: a cumpărat un apartament de la o familie cu doi copii care a fost nevoită să se mute deoarece fetele începuseră școala în altă parte a orașului și pierdeau zilnic o oră pe drum. Dacă ar fi fost în chirie, tranziția acelei familii ar fi fost mult mai simplă și mai puțin costisitoare.
Regula de aur în deciziile financiare: „Să ne dăm timp”
Sistemul nostru nervos tinde să ia decizii ultra-rapide bazate pe ecuația simplă: recompensă versus amenințare. În imobiliare, un design interior spectaculos sau o lumină caldă pot genera un impuls emoțional masiv, capabil să blocheze gândirea rațională.
Cum să eviți o achiziție imobiliară impulsivă:
- Dormi o noapte (sau două) înainte de a semna: Timpul ajută la „curățarea” chimicalelor cerebrale care generează entuziasmul de moment și readuce luciditatea.
- Consultă o persoană neutră: Discută cu un partener, un prieten sau un specialist care nu este implicat emoțional și care poate privi cifrele și realitatea tehnică în mod obiectiv.
- Analizează costul de oportunitate: Întreabă-te: „La ce va trebui să spunem NU pentru a spune DA acestei proprietăți? Ne lasă această rată fără buget de vacanțe sau urgențe?”
Paul Olteanu recunoaște că a fost pe punctul de a cumpăra o casă din 1932 doar pe baza impulsului estetic. După ce a lăsat să treacă o noapte și a investigat structura, a descoperit că proprietarul ascundea probleme structurale grave la podea.
Spațiul în care trăim ne modifică starea psihică
Influența mediului asupra creierului este una majoră. Aglomerația din jur ne poate aglomera, la propriu, mintea. Orașele proiectate exclusiv pentru productivitate, așa cum este Bucureștiul, oferă mult mai greu o stare de relaxare comparativ cu orașe precum Brașov, Oradea sau Sibiu, care oferă perspectivă, terasare și acces rapid la natură.
În concluzie, decizia de a închiria sau de a cumpăra nu ar trebui să se rezume doar la clipurile de pe YouTube unde se compară matematic rata cu chiria.
„Gândiți cu capul vostru și alegeți ce vă sporește starea de bine, nu doar ce sporește veniturile unei companii sau ale unui dezvoltator. Luați decizii în funcție de ce are nevoie sistemul vostru nervos în momentul actual al vieții”, concluzionează Paul Olteanu.
