Gaziantep - 10 lucruri pe care nu le ştiai despre zona din Turcia devastată de cutremure
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Două seisme puternice au zguduit luni, 6 februarie 2023, sud şi centrul Turciei. Primul cutremur, de 7,8 grade pe scara Richter a avut loc la ora 04.17, la adâncimea de 17,9 de kilometri, în partea de sud a țării, în provincia Gaziantep. Al doilea seism, de peste 7 grade, s-a produs la o distanță de circa 100 de kilometri de epicentrul primului, la ora 13:25. Bilanţul victimelor creşte de la oră la oră, find înregistrate deja sute de morţi şi mii de răniţi.
Cuprins:
Dacă vrei să afli căteva informaţii despre oraşul Gaziantep şi regiunea din care face parte, te invităm să citeşti în continuare acest articol!
Unde se află Gaziantep
Gaziantep este una dintre provinciile vestice din regiunea Anatolia de sud-est. Oraşul Gaziantep este situat lângă râul Sacirsuyu, un afluent al fluviului Eufrat, pe înălţimile calcaroase de la nord de Alep, Siria.
Zona înconjurătoare este delimitată la vest de Marea Mediterană, la sud de Siria și la est de râul Eufrat.
Gaziantep are o suprafaţă de 6.800 de kilometri pătrați și o populație de puțin peste 2,1 milioane de locuitori. Oraşul face parte din principala provincie din regiunea Anatolia de sud-est, care poartă acelaşi nume, Gaziantep. Aceasta are 9 districte administrative: Sahinbey, Sehitkamil, Araban, Islahiye, Kargamis, Nizip, Oguzeli, Yavuzeli și Nurdagi.
Istoria orașului Gaziantep
Gaziantep era situat strategic în apropierea rutelor comerciale antice, iar săpăturile recente au scos la iveală fragmente de ceramică care indică faptul că se trăia acolo încă de la începutul mileniului al IV-lea î.Hr.
Zona a fost locuită încontinuu începând din paleolitic și a fost martoră a dominației unor puteri precum asirienii, perșii, romanii, bizantinii, abbasizii și turcii selgiucizi.
În Evul Mediu, orașul a fost o fortăreață importantă care păzea rutele siriene, fiind capturat de turci în 1183. După aceea, și-a schimbat stăpânirea între diferite dinastii turkmene și arabe și, după invadatori mongoli și timurizi, Gaziantep a făcut parte din Imperiul Otoman, de la începutul secolului al XVI-lea.
Gaziantep a purtat influența mai multor civilizații pentru că se află la răscruce între est și vest, între Mediterana de Est și câmpiile Mesopotamiei.
Orașul vechi, cunoscut şi sub numele de Aintap (n.r. primăvara bună), era situat la 12 kilometri la nord de orașul actual, pe versanții superiori ai înălţimilor Nizip.
Aşezarea a fost ocupată de britanici în 1919 și de francezi până în 1921. În acea vreme, a devenit un centru al rezistenței naționaliste turce la ocupația europeană.
Oraşul a mai fost cunoscut sub numele de Antep, prefixul Gazi (adică veteran sau luptător în turcă) fiind adăugat în 1921, pentru contribuţia populației la războiului turc de Independență.
În apropiere, se găsesc siturile antice Duluk (vechiul Doliche, situl sanctuarului închinat lui Jupiter Dolichenus), Kilis (Kilisi asirian) și orașul neo-hittit Samal (Zincirli Höyük).
Economia locală
Gaziantep este cel mai dezvoltat oraș din regiune în ceea ce privește agricultura, industria și comerțul. Arborii de fistic, podgoriile și livezile de măslini sunt o resursă importantă a zonei, iar activitățile de producție sunt desfășurate în principal de întreprinderi mici. Gaziantep are industrii de ciment, textile, pielărie, încălțăminte, săpun, prelucrarea lemnului şi producţie de mașini. Își are statutul de "poartă de export", datorită celor peste 120 de produse diferite exportate în 40 de țări.
Cetatea Gaziantep
Primii constructori ai Cetăţii Gaziantep nu sunt cunoscuți, dar se consideră că temelia ei a fost pusă în urmă cu peste 2.000 de ani. Fortăreața a fost restaurată de bizantini în secolul al VI-lea, apoi din nou, în 1481, în timpul sultanului egiptean Kayitbay, și în 1557, în timpul sultanului otoman Suleyman Magnificul. Fortăreața a fost completată de turnuri de pază, moschei și mici palate. Existau 36 de turnuri de pază în zidurile ridicate într-o formă circulară pe o lungime de 1.200 de metri. În cetate există mormântul imamului Mehmet Gazali, o moschee și o baie turcească. Cetatea a fost un bastion important în rezistența împotriva francezilor în timpul Războiului de Eliberare din 1921.
Din nefericire, Cetatea Gaziantep a fost grav avariată în urma cutremurului care a lovit sudul şi centrul Turciei, la 6 februarie 2023.
Gastronomia din Gaziantep, apreciată de UNESCO
În decembrie 2015, 47 de orașe din 33 de țări din întreaga lume au fost incluse în „Rețeaua orașelor creative" a UNESCO. Aceste orașe sunt selectate pe baza a unor criterii creative, cum ar fi meșteșuguri și artă populară, design, film, gastronomie, literatură, media și muzică. Gaziantep a devenit unul dintre acestea în domeniul „Gastronomie".
Bucătăria din Gaziantep are o influență deosebită asupra bucătăriei turcești, cu aroma sa intensă şi bogată. Pe lângă mâncărurile care datează de la turcii Oguz, există influența orașului Alep. Supele, mâncărurile din orez, kebaburile, chiftele sunt printre cele mai preferate. Deserturile locale includ, în afară de baclava, pe care Gaziantep o face cea mai bună din lume, kunefe, burmali kadayif, sari burma şi piure de fistic.
Gaziantep este renumit pentru trei specialități regionale: obiecte de gospodărie din cupru, deliciosul lahmaciun (un fel de pizza subțire) şi baclava.
Fistic şi baclava
Fisticul din Gaziantep este renumit pentru calitate și gust. În regiunea Gaziantep, fisticul a schimbat radical gastronomia. Gaziantep are o reputație mondială pentru baclavaua delicioasă, făcută cu o umplutură generoasă de fistic. Gaziantep este regiunea numărul unu din Turcia pentru producția de fistic, dar aici nu este vorba neapărat despre cantitate, ci de calitate.
Arborii de fistic din Gaziantep se dezvoltă excelent datorită climatului ideal și a compoziţiei solului. Fermierii locali culeg, în general, fisticul în septembrie, dar, dacă urmează să fie folosit pentru baclava, recoltarea este făcută cu o lună înainte, deoarece conținutul de grăsimi este mai mic și numărul de proteine este mare.
Lahmacun
Aceste foi de aluat supersubțiri sunt atât crocante, cât și moi, ceea ce ar duce la întrebarea dacă este o pâine sau pur și simplu un fel turcesc de pizza. De fapt, lahmacun este supranumit adesea „pizza turcească”, dar nu conţine brânză și nici sos de roșii.
Lahmacunul se face pe o foaie subţire de aluat, peste care se întinde un strat subțire de carne tocată. Lahmacunul se coace pentru scurt timp într-un cuptor foarte fierbinte, încălzit de preferință cu lemne. Carnea poate să fie de miel sau de vită, este în mod tradițional tocată într-o pastă consistentă cu legume și ierburi mărunţite, între care ardei iute, ceapă, roșii, pătrunjel, boia de ardei, chimen etc.
Lahmacunul în stil Gaziantep este adesea făcut cu grăsime de oaie cu coadă grasă şi conţine o mulțime de alte condimente.
Bazaruri
Există două bazaruri istorice care au putut supraviețui până în zilele noastre și sunt încă în uz. Unul dintre ele, bazarul Zincirli, care a fost construit în secolul al XVIII-lea. Bazarul este cunoscut pe plan local sub numele de "bazarul pașilor negri" și are 80 de magazine și cinci porți. Celălalt bazar, Kemikli, datează din secolul al XIX-lea. Este o structură dreptunghiulară din piatră tăiată, cu două porți.
Hanuri
Hanurile sunt simbolurile bogăției economice și comerciale din trecut a orașului Gaziantep. Ele sunt funcționale și astăzi drept centre comerciale. Printre acestea se numără Şira Han, Kumrulu Han, Yeni Han, Kurkcu Hani, Anadolu Hani, Incioglu Hani, Tuz Hani și Haci Omer Hani.
Fotbalişti şi antrenori români la Gaziantep
La clubul de fotbal Gaziantep FK (acum pe locul 10 în clasamentul campionatului turc) joacă în prezent mijlocaşul Alexandru Maxim. De-a lungul timpului, au mai activat şi alţi români în acest oraş, cum ar fi antrenorul Marius Şumudică şi jucătorii Alin Toşca şi Giani Kiriţă.
Dacă vei merge în vacanță în Antalya sau vei vizita Istanbul, uite câteva reguli de bună purtare în Turcia!
Surse: allaboutturkey.com, britannica.com.
Sursa foto: shutterstock.com.
