Când devin elevii agresivi cu profesorii lor și ce soluții există. „Orice copil care recurge la violență este un copil aflat în dificultate”
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Doina Popescu, consilier școlar la Școala Gimnazială I.G. Duca din București, a explicat, într-un interviu pentru Școala 9, de ce devin elevii agresivi, cum ar trebui să reacționeze cadrele didactice implicate, dar și ce sancțiuni poate aplica școala. Violența în curtea școlii a devenit deja un fenomen, după cum arată un studiu al World Vision: 40% dintre elevii români spun că au fost agresați verbal de alți colegi și 14% fizic.
Cuprins:
Interviu de Adelina Mărăcine
Școala 9: Cum se manifestă violența elevilor față de profesori?
Doina Popescu: Comportamentele elevilor ce reflectă forme ale violenței, inclusiv în relațiile cu profesorii sunt foarte diverse și debutează de timpuriu. Vorbim aici, în primul rând, de comportamente prin care elevii manifestă lipsa de implicare în activitățile școlare:
- întârzierea voită, sistematică la ore;
- chiulul;
- părăsirea spațiului clasei în timpul orei de curs, fără acordul profesorului;
- actele de indisciplină din ore (vorbitul fără legătură cu subiectul adus în discuție, utilizarea telefonului mobil în alte scopuri decât cele legate de învățare, diverse acțiuni făcute cu scopul de a distrage colegii sau de a-i provoca, pentru a se amuza, zgomote produse intenționat);
- ignorarea, chiar refuzul de a îndeplini solicitările profesorului.
O a doua categorie de comportamente ilustrează forme ale violenței verbale și nonverbale:
- cuvinte sau atitudini ironice, sarcastice;
- gesturi și priviri amenințătoare, injurii, jigniri, amenințări;
- utilizarea tehnologiei pentru a transmite mesaje inadecvate profesorilor, sub «anonimat».
A treia categorie, extremă de altfel, este aceea reprezentată de loviri și de distrugerea de bunuri (ale școlii sau chiar ale profesorilor).
- Care este cea mai frecventă (din experiența dumneavoastră)?
- Cea mai frecventă formă de violență a elevilor în relația cu profesorii este prima categorie, respectiv comportamentele ce evidențiază lipsa de implicare în activitățile școlare. Se asociază, uneori, cu a doua categorie. De exemplu, elevul refuză să participe la demersul didactic al orei respective (nu lucrează, nu colaborează, nu răspunde la întrebări), întărind acest refuz printr-o atitudine specifică și mesaje verbale explicite.
De ce devin elevii violenți. Modelele adulților
- De ce se ajunge la violență din partea elevilor? Care sunt cauzele apariției ei?
- Cauzele violenței elevilor sunt multiple. Violența este generată de anumite contexte de viață pe care copilul le-a trăit sau le trăiește și care îl afectează profund. Însă nu toți copiii în contexte similare dezvoltă comportamente violente.
Prin urmare, rolul fiecărui factor ce predispune la violență este dificil de cuantificat, în fiecare caz. Cel mai probabil, factorii se asociază, efectele lor asupra copilului se multiplică, emoțional el nu mai face față, iar rațional se află în imposibilitatea de a lua decizii adecvate situației.
- Puteți numi câțiva factori individuali?
- Există numeroși factori individuali, ce țin de copil: toleranța scăzută la frustrare, sentimentul puternic de inferioritate, dificultățile de adaptare la mediul școlar, abilitățile de comunicare insuficient dezvoltate, instabilitatea motorie, inatenția, instabilitatea emoțională, unele tulburări psihice.
Alți factori derivă din mediul familial: modele ale adulților în care violența este un comportament frecvent întâlnit, neglijența părinților în ceea ce privește educația copiilor, precaritatea climatului afectiv.
Deși deseori profesorii consideră că vulnerabilitatea socio-economică și educațională a familiilor elevilor reprezintă principalul vector de transmitere a violenței, cazurile de elevi cu comportamente reprobabile, ce provin din medii familiale avantajate din punct de vedere educațional și economic, pot constitui interesante studii de caz. Superioritatea trăită și afișată de către copiii ce aparțin acestei ultime categorii de familii e trăită ca un sentiment de putere, ce poate «aluneca» către conduite de risc - sfidarea, inclusiv a profesorilor, manifestări inadecvate de exprimare a sentimentului de superioritate.
O altă cauză de natură familială este din ce în ce mai puternic evidențiată de specialiști - conduita parentală excesiv de permisivă, în care limitele educaționale practic sunt minime sau chiar inexistente, fapt ce creează confuzie copilului și îl încurajează să „testeze”permanent aceste limite, în căutarea firească a autonomiei și a independenței.
„Societatea menține și agravează violența”
- Cum este întreținută violența școlară?
- Violența școlară este întreținută și de o serie de cauze din mediul școlar:
- climatul de competiție promovat în unele școli și susținut de părinți creează stres, mai ales când se asociază cu modalități de evaluare subiectivă a rezultatelor învățării;
- impunerea autorității profesorilor în maniere agresive, stilul didactic (cu elemente neadaptate din punctul de vedere al schimbărilor generate de tehnologie);
- multitudinea de sarcini școlare, necorelate între ele în privința volumului și a dificultății;
- orarele supraaglomerate;
- deficiențele în formarea cadrelor didactice în ceea ce privește managementul clasei de elevi (negestionarea conduitelor indezirabile ale copiilor, neadaptarea conduitei la particularitățile individuale, incoerența unor măsuri educaționale etc.).
Un factor ce menține și agravează violența este cel extern familiei și școlii - societatea în ansamblul său.
- Cum reacționează profesorii la violența elevilor? Cum nu ar trebui să reacționeze?
- Profesorii își adaptează conduita în raport cu fiecare situație în parte. Uneori pot gestiona adecvat manifestările elevilor, alteori nu. În acest ultim caz, din nefericire, nu există soluții în școlile din România.
Un elev poate perturba puternic o activitate didactică, fără ca, instituțional, să se poată interveni prompt, astfel încât procesul de învățare în care sunt implicați colegii lui să fie cât mai puțin afectat. În alte țări, există o categorie de personal solicitată în situațiile respective și proceduri clare.
Cum nu ar trebui să reacționeze profesorii? În orice mod care i-ar amplifica elevului enervarea, mânia. Dacă profesorul spune sau acționează astfel încât să manifeste ostilitate, neputință, iritare, dispreț, ridiculizare există o mare probabilitate ca acel comportament să continue, dar și ca alți elevi să reacționeze cu violență.Doina Popescu, consilier școlar:
- Care este rolul consilierului școlar în astfel de situații?
- În primă instanță, în colaborare cu profesorii, consilierul îi identifică pe acei elevi cu predispoziții către încălcarea regulilor într-o manieră sistematică și propune cadrelor didactice modalități de intervenție în vederea gestionării comportamentelor lor. Însă schimbarea de comportament este un rezultat al unui proces în care implicarea familiei este un element-cheie. Prin urmare, se acordă consiliere elevului, părinților acestuia și profesorilor.
- Cât de mult îi ajută ședințele de consiliere în școală?
- Consilierea nu este un panaceu universal. Ajută în condițiile în care în primul rând adulții manifestă responsabilitate în direcția sprijinirii copilului, într-o manieră încurajatoare, constructivă, cu respectarea unor principii și recomandări.
Există situații în care factorii familiali și individuali creează configurații complexe ce necesită intervenții specializate - psihoterapie de familie, psihoterapie individuală sau alt tip de servicii.
- Ne puteți povesti un caz concret, din experiența dumneavoastră?
- Orice copil care recurge la violență este un copil aflat în dificultate, neobservată de adulți la timp. Printre altele, eu îl ajut să se cunoască, după ce își dă deoparte «bagajul» de frustrări și furie. Își descoperă pasiunile și talentele, umorul, creativitatea, capacitatea de a oferi afecțiune, speranțele, visurile cu care speră să cucerească lumea.
În România, un consilier școlar are în grijă până la 2.000 de elevi. În Danemarca, doar 60
- Există prea puțini consilieri școlari în școlile românești, fapt recunoscut de fostul ministru al educației Sorin Cîmpeanu.
- Modificarea Legii Educației în 2020 prin introducerea unui nou alineat ce prevede ca norma didactică a consilierului să se raporteze la 500 de elevi nu se aplică. Presupune crearea de noi posturi, respectiv bani alocați. Este descurajant să constatăm că este ignorată o nevoie reală a școlii românești, ce ar putea contribui considerabil la starea de bine a elevilor și a profesorilor.
Recent, la o întâlnire de lucru a consilierilor școlari din București au fost prezenți colegi de specialitate din câteva țări europene, ca urmare a unui proiect derulat prin programul Erasmus. Am aflat astfel că un consilier din Danemarca lucrează cu 60 de elevi. 60 de elevi care beneficiază de suport și din punctul de vedere al prevenirii apariției unor comportamente dezadaptative.
În România, consilierul face și prevenție, și intervenție, și consiliere pentru orientare școlară și profesională, și consiliere în sprijinul elevilor cu cerințe educaționale speciale. Normele colegilor mei variază de la 800, la peste 2.000 de elevi. Se consideră, probabil, că nu toți au nevoie de intervenție. Dar de activități de prevenire a unor comportamente de risc au nevoie toți.
Cum sunt sancționați elevii violenți
- Care sunt sancțiunile pentru elevii care comit acte de violență în școală?
- Sancțiunile pot fi observația individuală, mustrarea scrisă (cu sau fără scăderea notei la purtare), retragerea temporară sau definitivă a bursei (cu scăderea notei la purtare), mutarea disciplinară la o clasă paralelă în aceeași școală (cu scăderea notei la purtare) și exmatricularea (care se aplică doar elevilor din ciclul superior al liceului și din învățământul postliceal și doar pentru abateri deosebit de grave).
Toate aceste sancțiuni sunt propuse de Consiliul Clasei, validate în Consiliul Profesoral și aduse la cunoștința părinților. Din păcate, actele de violență grave pot avea și implicații penale, de competența altor instituții.
Citește mai mult pe Școala 9.
