Duce Cărți Cu Furgoneta în Satele Care Nu Mai Au Bibliotecă. „Mergem O Dată Pe Lună, Dar Sunt Copii Care Ne Spun Că Au Terminat Cartea în Câteva Zile”

Patru din zece comune nu au nici măcar o bibliotecă, şase din zece şcoli nu au bibliotecă şcolară, conform unei statistici a World Vision Romania, scrie Școala 9.

Cărțile pe față, Citești în autobuz și călătorești gratuit, clubul de lectură Vocea cititorului, Clasa cititoare, mândră ca o floare, Aranjează-te cu volum, service auto cu bibliotecă, Intrare gratuită la grădina botanică, Gala Cititorului sunt alte proiecte dezvoltate de Victor Miron care promovează lectura din 2014.

Victor a început trei facultăți și nu a dus niciuna până la capăt. După liceu a lucrat trei ani în diverse zone care țin de producția publicitară, după care a fost luat sub aripa familiei și, alături de frate, a crescut un service auto. Din 2016 l-a dat în chirie foștilor angajați și așa a putut să se dedice asociației Cărțile pe Față.

Iubește lectura din liceu datorită profesoarei de română Mariana Muthu. A fost persoana care a avut răbdare să-i tot dea recomandări de cărți lui Victor. „Adolescentul miop”, de Mircea Eliade a fost cartea care l-a prins cu adevărat. Sub îndrumarea profesoarei, a făcut prima acțiune de promovare a lecturii, era un sub-site pe platforma online a școlii și se numea „Invitație la lectură”. De atunci și până în prezent a desfășurat zeci de proiecte, iar creativitatea și-a luat-o din lecturi, călătorii, întâlniri cu oameni remarcabili, muzică și film.

Recomandări

EXCLUSIV Juliette Binoche, interviu pentru publicul românesc despre noul film al său, o poveste de „senzualitate culinară”. De ce doi chefi celebri au stat lângă ea pe platou

Duce cărți cu furgoneta în satele care nu mai au bibliotecă. „Mergem o dată pe lună, dar sunt copii care ne spun că au terminat cartea în câteva zile” — BookTruck ajunge în satele din județul Cluj o dată pe lună

„Prima acțiune a fost sub motto-ul «Promovăm cititul, ne dăm Cărțile pe Față». Am început postând pe rețelele de socializare poze în care fața, sau o parte din ea, îmi era acoperită de o carte care mi-a plăcut. Gestul meu avut un impact foarte mic până când am convins librăria Bookstory din Cluj să ofere 10% reducere la cărți la toți oamenii care au o poză de profil pe Facebook cu ei citind o carte. Această promoție a devenit o știre și în câteva zile au fost sute de oamenii care și-au dat Cărțile pe Față. Între timp s-a ajuns la mii de oameni”, spune Victor Miron.

Cititorul anului, dus la școală cu limuzina

La început, în 2015, venea cu propuneri de activități pentru școli, acum rolurile s-au schimbat și școlile vin spre el, văzând beneficiul tuturor inițiativelor sale. Din interacțiunea cu elevii cărora le vorbea despre cât de importantă este cartea și lectura, cum ajută la creșterea și dezvoltarea armonioasă a omului, că e cool să citești, i-au venit și următoarele idei de proiecte. Unul dintre ele a fost Clasa Cititoare.

Recomandări

Mircea Geoană a anunțat că va ajuta, omenește, familia cumnatului urmărit general Ionuț Costea, condamnat pentru corupție. Cine ajută însă familiile românilor plecați să muncească, nu ca să fugă de închisoare?

„A contribuit și experiența din 2014 cu Matei, elevul ales Cititorului Anului, la concursul de lectură Bătălia Cărților organizat de Biblioteca Județeană Cluj și la care noi am fost parteneri și am fost rugați să găsim o modalitate de a promova evenimentul. Așa că am venit cu ideea și am reușit să facilităm ca Matei, cititorul anului, să primească premiu, pe lângă cărți și o tabletă, ca timp de o săptămână să fie dus de acasă la școală și înapoi cu o limuzină pe care scria Cititorul Anului”.

Victor și Matei au făcut și brainstorming despre cum ar putea promova mai bine lectura în școli. „Și din discuțiile cu el și cu alți elevi a apărut Clasa Cititoare, mândră ca o floare. Aici fiecare elev recomandă câte o carte care i-a plăcut, noi le facem tricouri pe care scrie «ești-ceea-ce-cit-ești» și titlul cărții și autorul, pe care ei le poartă toți în aceeași zi din săptămână, iar în curtea școlii punem o căsuță de cărți cu toate cărțile recomandate de elevii din clasa cititoare”, explică Victor Miron.

Biblioteca mobilă sau BookTruck

Cum numărul bibliotecilor a scăzut și era digitală nu ajută nici ea prea mult cartea tipărită, Victor Miron a plecat de la ideea că fiecare copil merită un bibliotecar sau o bibliotecară în viața lui, indiferent că s-a născut la oraș sau la sat, indiferent de câți bani au părinții lui. Un om în carne și oase cu care să vorbească, care să aibă răbdare și să îi recomande carte după carte până când copilul o găsește pe cea pe inima lui.

Recomandări

REPORTAJ. „Turcul pleacă în Europa, se bucură de democrație, dar spune că e mai bine dincolo”. Al doilea tur de alegeri, prin ochii „micului Istanbul” din București

Așa că „a inventat” o bibliotecă pe roți unde este primit cu bucurie în comunitățile din mediul rural. „Cred că ajută mult că biblioteca mobilă e viu colorată și poate fi ușor confundată cu o mașină de înghețată. Avem cărți în ediții noi, plus jucării și, desigur, un aparat care scoate baloane de săpun. Plus un megafon la care copii citesc sau recită poezii”.

Prima bibliotecă care are „1.500 de cărți-putere” a construit-o în iulie 2021 cu ajutorul Asociației Zi de Bine. Și-a dat seama că la sate e mare nevoie de ea, e penurie de cărți. A mai plecat și de la ideea acelor dubițe care funcționau ca magazine ambulante și de la care se auzea dintr-un megafon „Pâine avem, avem pâine, roșii avem, avem lubeniță”. Inspirația a mai venit și din alte țări pe care le-a vizitat.

„Prima bibliotecă mobilă de care am aflat încă din 2014 a fost Bibliomotocaro, a lui Antonio La Cava, un profesor pensionat care merge cu biblioteca pe 3 roți prin satele din sudul Italiei. Ulterior l-am descoperit pe Biblioburo și serviciul de biblioteci mobile din UK, unde funcționează de zeci de ani cu o frecvență săptămânală”, explică Victor Miron pentru Școala 9.

4.000 de copii fericiți

Biblioteca mobilă merge în curtea școlii din comună. Media este de 100 de copii pe școală, iar BookTruck servește peste 30 de școli din mediul rural, numărul de comune tot crescând în continuare. Cărțile se dau și cadou în afara Clujului. Cărțile sunt donate sau primite de la edituri. Unele sunt și cumpărate. „Harry Potter” este cel mai cerut titlu, urmat de „Micul Prinț”. De când cu războiul, astfel de cărți au fost și ele de mai mare interes.

„Noi le dăm câte o carte împrumut până la următoarea noastră vizită, care momentan este la o lună sau chiar mai mult, dar sper să ajungem să fie mult mai des, măcar la două săptămâni, mai ales că sunt copii care ne spun că au terminat cartea în câteva zile”, explică Victor.

Mai multe companii susțin financiar proiectele sale, alții ajută să se strângă cărți în toată țară sau își încurajează angajații să doneze cărți sau să redirecționeze către BookTruck acei 3,5% din impozitul pe venit.

„Funcționăm strict cu voluntari, inclusiv eu. Dar pe măsură ce ne vom permite vreau să putem avea și angajați și chiar mai multe biblioteci mobile. Dacă am avea 15 biblioteci pe roți, am putea să servim săptămânal toate cele 75 de comune din județul Cluj. Dar până acolo sper ca anul acesta să aveam și al treilea BookTruck, care visez să fie o dubiță electrică”.
Articolul complet, în Școala 9.

Comentarii (1)

Sthelian • 09.03.2023, 14:06

Corect este NU MAI AU BIBLIOTECI. Pentru ca toate satele si comunele si toate scolile au avut biblioteci. Mai bogate in titluri sau mai sarace au avut asa ceva. De ce acolo unde au fost nu mai sunt? Raspunsul ar putea fi ceva de genul la misto: Sa vina DNA. Iar cel serios datorita dezinteresului autoritatilor locale si cadrelor didactice. Cind ai consilieri locali analfabeti functionali, cind primarul e si el ca vai de lume, biblioteca espe prima care cade victima. Mai mult, in conditii de subfinantare, achizitia de carti a fost prima cazuta din buget. La scoli cam la fel. Daca nu ai cadre didactice care sa insufle pasiunea cititului... Scoala n-a mai avut bani pentru achizitia de carti... Ne miram ca o carte se tipareste in 500 de exemplare? Si se vinde greu? Ca ati inceput sa duceti carti cu camionul, da, e o idee. EU am asteptat ani si ani de zile sa se faca o lansare de carte si in orasul unde am locuit. Si nu era departe de Bucuresti. Toti considera Bucurestiul ca centrul universului. CInd se va intelege ca trebuie iesit si la sate si comune... Acum suntem mult sub anul 1989. Trebuie ajuns la nivelul acela si apoi urcat!!!!!!!!!!