Tânărul român care a lucrat pe politici publice de mediu cu Mario Draghi și Frans Timmermans: „Diferențele sunt evidente”
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Răzvan Foncea, student la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca, a reprezentat România la Youth4Climate 2022, o conferință pe schimbări climatice inițiată de Guvernul Italiei și United Nations Development Programme. Acolo a putut lucra alături de lideri precum Mario Draghi, fostul premier al Italiei și cu comisarul european Frans Timmermans. Într-un interviu pentru Școala 9, tânărul își povestește experiența la evenimentul devenit deja celebru pentru discursul activistei Greta Thunberg. Aceasta îi acuză pe marii lideri ai lumii că nu fac decât să spună „bla bla bla”-uri și nu acționează.
Cuprins:
TEXT DE ANTONIA PUP
Răzvan Foncea a fost anterior și delegat de tineret al României la ONU și reprezentant în Consiliul Elevilor. Face parte din generația care și-a asumat conflictul cu părinții și bunicii lor pentru salvarea resurselor, cei care le spun că stilul de viață de astăzi nu mai este sustenabil. Nu fiindcă facturile la energie cresc, ci fiindcă planeta este epuizată. Într-un dialog cu Școala 9, Răzvan povestește cum a fost să lucreze îndeaproape pe politici publice cu politicieni ca fostul premier italian Mario Draghi sau comisarul european Frans Timmermans și cât bine ar face o educație pentru mediu potrivită în școli.
Școala 9: Cum ai ajuns să reprezinți România în cadrul acestui eveniment și care a fost contribuția ta în cadrul acestuia?
Răzvan Foncea: În marja ediției din 2021, mi-am transmis aplicația și, dintr-un număr de peste 9.000 de candidați, m-am regăsit printre cei 300 de delegați din aproape toate statele lumii. A fost un proces foarte competitiv atunci, bazat pe CV, referințe profesionale, dar mai ales propuneri de politică publică și idei. Anul acesta, dintre cei peste 300 de participanți de anul trecut, circa 100 au fost selectați pentru a participa la reuniunea din New York. Din nou, în urma unei aplicații, am fost invitat să reprezint tinerii români și cu această ocazie la Youth4Climate.
„Problema este nu la curriculum, ci la livrarea sa”
- De ce e important pentru tine să te implici în chestiuni pe mediu și ce faci, la nivel personal, pentru a-ți reduce amprenta de carbon? Ce-i sfătuiește pe alți tineri să facă, la rândul lor?
- Printre practicile la care apelez zilnic se numără gesturi dintre cele mai simple: de la închiderea apei în timp ce mă spăl pe dinți (act care, pentru unii demnitari români, aparent e o anormalitate) până la utilizarea cu prioritate a mijloacelor de transport în comun, orientarea către opțiuni sustenabile de produse și servicii etc.
Îndemn fiecare tânăr să își consolideze comportamentul individual și să contribuie la reducerea risipei, nu la amplificarea acesteia. Nu rezonez cu nicio extremă: pe de-o parte, vocile care ne spun că este necesară o schimbare radicală a stilului de viață pierd din vedere o mulțime de factori și generează mai degrabă neliniște și rumoare; de cealaltă parte, reacționarii care ne sugerează că responsabilitatea individuală în gestionarea crizei energetice și crizei climatice nu trebuie să existe se alătură problemei.
Consider că este vital echilibrul propus de către Max Weber (sociolog german, n.r.) între tărâmul factual, bazat pe materializarea cunoașterii în măsuri concrete, și tărâmul valorilor, mizând pe principialitatea liderilor politici de a genera politici pertinente, bine fundamentate, ținând cont de premisele valorice ale societății deservite.
- Cum apreciezi starea actuală a educației pentru mediu în România? Ce ar trebui făcut pentru ca elevii să fie corect informați privind schimbările climatice?
- Nu prea există. Noțiunile sunt minime, atribuite mai multor discipline, însă înțelegerea foarte precară a rolului educației pentru mediu determină unele cadre didactice să nu consolideze acei itemi în cadrul orelor de curs. Adesea, problema este nu la curriculum, ci la livrarea sa. Aici, cred eu, discutăm despre ambele laturi ale problemei: un curriculum foarte solid ar fi de bun augur, însă livrarea acestuia rămâne o preocupare la fel de mare. Cert e că, din punctul meu de vedere, transdisciplinaritatea acestei arii de studiu merită fructificată din plin.
Politicienii străini versus cei români care ne spun „că nu e cazul să stingem becurile”
- Care sunt experiențele împărtășite de ceilalți colegi participanți la eveniment? Există exemple de bune practici pe care le putem prelua?
- Experiențele sunt dintre cele mai diverse: de la tineri care au fost victime directe ale fenomenelor asociate schimbărilor climatice și au condus eforturile de reclădire a comunităților până la tineri care folosesc arta urbană ca instrument în stimularea comportamentelor sustenabile.
Am auzit poveștile unor tineri din comunități indigene care explorează orizonturile agriculturii reziliente cultivându-le, totodată, un simț profund de comuniune cu natura copiilor. Sunt universități și state care finanțează ideile tinerilor de reformă sustenabilă prin clustere de inovare foarte bine definite, de-a dreptul disruptive. Există state în care practica școlară este bazată pe soluțiile pe care elevii le propun actorilor privați și publici, pe implementarea lor. Sunt comunități care chiar își asumă o agendă de sedimentare a competențelor și comportamentelor specifice dezvoltării durabile pe tot parcursul formării indivizilor: de la grădiniță până la cel mai înalt nivel de calificare.
Cred că modelele de bună practică de consolidare a educației pentru dezvoltare durabilă sunt numeroase, iar noi chiar am avea potențialul de a genera, la rândul nostru, repere în acest sens.
- Ne poți povesti experiențe pe care le-ai desprins din contactul cu lideri de top, precum Draghi și Timmermans?
- Experiența a fost de-a dreptul excepțională. Mai intervenisem înainte de acel moment în diverse procese de politică publică la nivel internațional, sub cupola ONU, în calitatea de atunci de delegat de tineret al României la ONU, însă nu într-un cadru atât de milimetric organizat.
M-am bucurat să beneficiez de o platformă consistentă pentru a-mi susține propunerile și ideile și am fost încântat să negociez într-o manieră tehnică, punctuală, alături de ceilalți colegi, asupra fiecărei propuneri. A fost un demers cu atât mai incitant cu cât mișcarea climatică are, la rândul său, diferite componente: există voci mai radicale, voci reacționare și voci moderate. Eu mă consider un moderat, preferând să generez soluții bine nuanțate, ancorate în spiritul valorilor democratice liberale și în teze științifice plauzibile, în detrimentul discursurilor lipsite de esență.
În discuția cu Franz Timmermans am remarcat o deschidere surprinzătoare. Ne spunea că vrea să ne ofere actualități în urma fiecărei sesiuni de negociere ministerială și să îi stabilim împreună agenda, prioritățile și mesajele. Dacă nu mă înșel, ministrul tranziției ecologice din Italia concluzionase că noi, delegații de tineret din întreaga lume, reușisem în două zile să derulăm un efort pe care, timp de decenii, liderii politici mondiali nu l-au definitivat: acela de a ne pune de acord asupra unei rezoluții cu termeni clari și măsuri pertinente.
Totodată, am apreciat deschiderea miniștrilor din multiple state de a conversa în mod sincer și deschis cu noi și de a-și asuma perspectivele noastre prin direcții de acțiune concrete. Cred că inclusiv acest tip de platformă internațională dedicată tinerilor este o reușită, un gest inovator prin care guvernul italian nu numai că a creat un mecanism de participare performant pentru tinerii lideri, ci și-a consolidat puterea soft pe scena internațională.
- Cum ți s-au părut aceștia în raport cu liderii noștri politici?
- Liderii guvernamentali din România le spun românilor că se ocupă de absolut toate problemele și că nu e cazul să stingem becurile când nu e nevoie de ele sau să închidem apa la robinet cât ne spălăm pe dinți. Diferențele sunt evidente, deși de remarcat este că populismul exacerbat și naționalismul irațional prind teren în toate statele în marja acestui cumul haotic de crize pe care-l întâmpinăm.
Interviul complet în Școala 9.
ivryernest 12.10.2022, 17:25
"A lucrat pe politici publice" ? S-a așezat pe ele ?