Alegerile prezidențiale din 2024, anchetate de Parchetul General. Dosar penal, după 600 de sesizări
Urmărește Libertatea in Google Discover
Secția de urmărire penală din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a confirmat oficial deschiderea unui dosar penal in rem privind decizia de anulare a alegerilor prezidențiale din decembrie 2024.
Cuprins:
Urmărirea penală cu privire la faptă, nu la persoane
Procurorii au dispus începerea urmăririi penale cu privire la faptă în cursul lunii iulie, ca urmare a unui val masiv de sesizări formulate de o asociație neguvernamentală.
Decizia anchetatorilor vine după depunerea a peste 600 de plângeri legate de contextul și desfășurarea procesului electoral anulat la sfârșitul anului 2024.
Reprezentanții Parchetului General au explicat că pasul procedural efectuat reprezintă o etapă obligatorie prevăzută de Codul de procedură penală pentru verificarea sesizărilor.
„Ca urmare a depunerii de către o asociație a peste 600 de plângeri în contextul anulării alegerilor prezidențiale din decembrie 2024, la nivelul Secției de urmărire penală a fost constituit un dosar penal. La data de 27 iulie 2026, s-a dispus începerea urmăririi penale in rem (cu privire la faptă). Precizăm că începerea urmăririi penale in rem reprezintă o etapă procedurală obligatorie, prevăzută de Codul de procedură penală, în cazul sesizărilor care îndeplinesc condițiile prevăzute de lege”, se arată în comunicatul procurorilor.
Anchetatorii au precizat că, în această fază a cercetărilor, urmărirea penală se desfășoară in rem, vizând faptele reclamate și nu persoane fizice sau juridice.
Această etapă permite adunarea probelor necesare pentru a stabili dacă au fost săvârșite infracțiuni în legătură cu faptele sesizate în cele peste 600 de plângeri înregistrate la nivelul instituției.
Din cauza caracterului nepublic al procedurilor de urmărire penală stabilit de legislația în vigoare, procurorii au precizat că nu pot oferi în acest moment detalii suplimentare privind actele de urmărire penală efectuate sau încadrarea juridică exactă a faptelor cercetate. Dosarul rămâne în lucru la nivelul Secției de urmărire penală din cadrul Parchetului General.
Șefa CCR explică de ce au fost anulate alegerile din 2024
Simina Tănăsescu, prima femeie la conducerea Curții Constituționale a României, oferă primele răspunsuri despre anularea alegerilor prezidențiale din 6 decembrie 2024, la un an și jumătate după ce CCR a luat decizia care a dat peste cap politica românească, într-un interviu pentru televiziunea TVR Info.
„Motivele țin de încălcarea drepturilor electorale ale alegătorilor, încălcarea dreptului de a fi ales al candidaților și nerespectarea flagrantă a regulilor de finanțare a campaniei electorale. Sunt trei motive extrem de solid ancorate în textul Constituției noastre”, a declarat Tănăsescu pentru TVR Info.
Ea a subliniat că decizia a fost fundamentată pe articolele Constituției și a trecut testele juridice impuse de instituții internaționale precum Comisia de la Veneția și Comisia Europeană.
Judecătorii CCR au luat decizia de anulare a alegerilor prezidențiale din 2024 cu unanimitate, procesul de deliberare fiind „ca de obicei, calm și asumat”, a precizat președinta Curții.
Potrivit acesteia, hotărârea a fost influențată de documente desecretizate care au relevat nereguli grave în desfășurarea campaniei electorale.
„Judecătorii au fost interesați de modul în care s-a desfășurat campania, însă unele detalii nu îmi erau cunoscute atunci”, a adăugat Tănăsescu.
Procesul electoral a fost influențat de „un actor cibernetic statal”
Curtea Constituțională a României a decis vineri, 6 decembrie 2024, după o ședință care a durat mai bine de 5 ore, să anuleze primul tur al alegerilor prezidențiale care a avut loc pe 24 noiembrie și a fost câștigat surprinzător de Călin Georgescu.
La baza hotărârii din 6 decembrie 2024 au stat patru sesizări primite de CCR, inclusiv din partea societății civile și a candidatului Cristian Terheș. Acestea au fost depuse după publicarea unor rapoarte ale Consiliului Suprem de Apărare a Țării (CSAT), care indicau că un actor cibernetic statal a influențat procesul electoral.
Călin Georgescu a câștigat surprinzător primul tur al prezidențialelor
Primul tur al alegerilor prezidențiale s-a terminat cu victoria neașteptată a lui Călin Georgescu. Inițial, Marcel Ciolacu era pe primul loc în sondaje, iar duminică seară, 24 noiembrie, exit-poll-urile l-au confirmat câștigător.
Peste noapte însă, după numărarea oficială a voturilor, lucrurile au luat o întorsătură neașteptată. Luni dimineață, 25 noiembrie, Marcel Ciolacu a căzut pe locul al treilea, după Călin Georgescu și Elena Lasconi.
vudejea 15.10.2026, 08:58
In afara de compuneri literare, e si vreo proba? Caci fara probe, chiar daca-s judecatori ccr, adica numiti politc-politicieni, aproape ca nu-i credem, eu unul deloc ! Nu doar anulare ci distinct, interzicerea unor candidaturi e o consider o atrocitate si mai mare asupra constitutiei, fosta Constitutie...Poporul mai e suveran, Art 1 si 2 mai sunt in vigoare ? :)) Sau nu avem dreptul sa vedem probele, trebuie sa va credem pe cuvantul vostru de politicieni :)) Dar pe care din voi sa va credem , caci fostul chef ccr a zis ca nu e nicio proba...Mda, cand aud ccr asa incidental, se zbarleste parul pe mine de oroare...Asta mai e tara?? Va dedicam Duba Duba de Calin Liviu Georgescu, albumul Mesterul Manele