Șefa CCR explică de ce au fost anulate alegerile din 2024, la un an și jumătate distanță de la decizia Curții: „Trei motive ancorate în Constituție”

Decizia CCR de anulare a alegerilor din 2024

„Motivele țin de încălcarea drepturilor electorale ale alegătorilor, încălcarea dreptului de a fi ales al candidaților și nerespectarea flagrantă a regulilor de finanțare a campaniei electorale. Sunt trei motive extrem de solid ancorate în textul Constituției noastre”, a declarat Tănăsescu pentru TVR Info.

Ea a subliniat că decizia a fost fundamentată pe articolele Constituției și a trecut testele juridice impuse de instituții internaționale precum Comisia de la Veneția și Comisia Europeană.

Judecătorii CCR au luat decizia de anulare a alegerilor prezidențiale din 2024 cu unanimitate, procesul de deliberare fiind „ca de obicei, calm și asumat”, a precizat președinta Curții.

Potrivit acesteia, hotărârea a fost influențată de documente desecretizate care au relevat nereguli grave în desfășurarea campaniei electorale.

„Judecătorii au fost interesați de modul în care s-a desfășurat campania, însă unele detalii nu îmi erau cunoscute atunci”, a adăugat Tănăsescu.

Ce a dus la intervenția CCR în 2024

La baza hotărârii din 6 decembrie 2024 au stat patru sesizări primite de CCR, inclusiv din partea societății civile și a candidatului Cristian Terheș. Acestea au fost depuse după publicarea unor rapoarte ale Consiliului Suprem de Apărare a Țării (CSAT), care indicau că un actor cibernetic statal a influențat procesul electoral.

„România este o țintă pentru acțiuni hibride agresive ruse”, se arăta în documentele respective.

Decizia de anulare a venit la doar o săptămână după ce CCR validase primul tur de scrutin și ceruse renumărarea celor peste nouă milioane de voturi. În ziua anulării, peste 50.000 de români din diasporă votaseră deja în al doilea tur.

Cine este Simina Tănăsescu, primul președinte femeie al CCR

Elena-Simina Tănăsescu, în vârstă de 57 de ani, a fost aleasă președinte al Curții Constituționale a României pentru un mandat de trei ani în iulie 2025. Ea este prima femeie care ocupă această funcție de la înființarea instituției, în 1992. Tănăsescu îi succede lui Marian Enache.

Cu o carieră academică impresionantă, Tănăsescu a obținut licența în drept la Universitatea din București în 1991, urmată de studii aprofundate și doctorat în drept public la Universitatea „Aix-Marseille III” din Franța între 1991 și 1997.

De asemenea, are studii postdoctorale în drept constituțional, finalizate în 2011 la București, și o abilitare pentru conducerea doctoratelor la Universitatea Paris I Panthéon-Sorbonne, din 2015.

„Această funcție reprezintă o mare responsabilitate și o onoare” a declarat Tănăsescu la momentul numirii.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE