Antropolog italian, despre Catedrala Mântuirii Neamului: „Un simbol puternic și controversat”

Semnificația celui mai impunător lăcaș ortodox din lume

Potrivit sursei citate, edificiul de 127 de metri este „cea mai înaltă catedrală ortodoxă din lume”, dar semnificația sa depășește dimensiunea arhitecturală. 

Pentru credincioși, ea reprezintă „renașterea spirituală a României moderne”, în timp ce pentru alții este un simbol al puterii instituționale a Bisericii Ortodoxe Române.

Catedrala urmează să fie sfințită pe 26 octombrie, într-o ceremonie la care vor participa Patriarhul Ecumenic Bartolomeu I, alături de ierarhi din întreaga lume ortodoxă, eveniment ce va marca și centenarul Patriarhiei Române.

„O catedrală nu este doar o reprezentare simbolică a credinței”

În interviul acordat Balkan Insight, Giuseppe Tateo, cercetător la Universitatea Roma Tre, afirmă că noul lăcaș este o construcție impresionantă, dar și o sursă de dezbateri.

„O catedrală nu este doar o reprezentare simbolică a credinței”, spune Tateo. 

„Este, de asemenea, o clădire cu un stil arhitectural bine definit, care ar trebui să fie reprezentativ pentru oraș. Majoritatea arhitecților cu care am vorbit consideră că proiectului îi lipsește valoarea estetică… pentru că nu prezintă creativitate sau inovație. Constructorii au urmat doar directivele Patriarhiei, care prevedeau că lăcașul trebuia să servească drept simbol al credinței și prestigiului național”.

Cercetătorul adaugă că Patriarhia a cerut o garanție de 1.000 de ani pentru structură, „ca o modalitate de a proiecta ideea creștinismului ortodox românesc de-a lungul secolelor”, însă constructorii au garantat doar 500 de ani.

Finanțarea publică, principalul punct al controverselor

Unul dintre cele mai dezbătute aspecte ale construirii Catedralei Mântuirii Neamului este finanțarea. 

Potrivit lui Tateo, costul total al construcției este estimat la aproximativ 270 de milioane de euro.

„Doar aproximativ zece procente din această sumă au provenit de la Biserica Ortodoxă Română… restul a fost finanțat cu bani publici de la autoritățile naționale și locale”, a precizat expertul.

Balkan Insight notează că această dependență de fonduri de stat a stârnit critici, mai ales în rândul tinerilor români, care consideră că resursele publice ar trebui direcționate către școli, spitale sau infrastructură.

Catedrala Mântuirii Neamului, lângă Casa Poporului

Giuseppe Tateo observă și un detaliu simbolic legat de amplasarea clădirii lângă fosta Casă a Poporului, construită de Nicolae Ceaușescu: „este oarecum ironic”.

Pentru el, această apropiere fizică dintre două simboluri, comunismul și ortodoxia, reflectă complexitatea identității românești moderne.

În analiza sa, Tateo se arată sceptic față de ideea unei „renașteri religioase” după 1989.

„Îmi vine greu să cred că aceste catedrale impunătoare și costisitoare pot fi văzute ca semne ale unei treziri spirituale… Mai degrabă, ele reflectă modul în care Biserica Ortodoxă Română gândește și cum alege să folosească resursele la care are acces”.

El subliniază că, în ultimele decenii, Biserica Ortodoxă Română a construit nu mai puțin de 34 de catedrale, majoritatea cu sprijin financiar public.

O societate tot mai secularizată

În final, antropologul italian avertizează că, deși Biserica rămâne una dintre cele mai de încredere instituții din România, țara trece printr-un proces de secularizare accelerată.

„În ultimul deceniu, numărul creștinilor ortodocși înregistrați oficial a scăzut cu aproximativ două milioane… Mulți tineri nu se mai identifică drept credincioși sau nu se mai simt conectați la ortodoxie”, adaugă acesta.

„Cu siguranță vor exista credincioși care se vor bucura de o clădire care celebrează identitatea românească în lumea ortodoxă… și care vor admira, de exemplu, iconografia sa mozaică bogat detaliată”, a concluzionat Giuseppe Tateo.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro