Istoria construirii Catedralei Mântuirii Neamului 

Despre Catedrala Mântuirii Neamului

Pe 26 octombrie 2025, în București, are loc sfințirea unuia dintre cele mai impresionante edificii religioase construite în Europa contemporană, Catedrala Națională sau Catedrala Mântuirii Neamului, așa cum este ea cunoscută.

Aflată pe Dealul Arsenalului, în imediata vecinătate a Palatului Parlamentului, construcția domină prin dimensiunile sale spectaculoase. Cu o înălțime de 127 de metri până la vârful crucii de pe turla principală și o lungime de 126 de metri, Catedrala Națională este cea mai înaltă catedrală ortodoxă din lume și se numără printre cele mai mari lăcașuri de cult din lume. Edificiul are o suprafață utilă de 36.897,96 mp și o capacitate de 6.000 de persoane.

Catedrala Națională a fost gândită nu doar ca un lăcaș de cult, ci și ca un simbol al libertății religioase și al continuității spirituale a poporului român.

”Denumirea de Catedrala Mântuirii Neamului a fost utilizată în special de primul Patriarh al Bisericii Ortodoxe Române, Miron Cristea. Sensul ei nu este acela de o mântuire petrecută în masă, ci se referea exclusiv la izbăvirea poporului român din vitregiile care avuseseră loc de-a lungul timpului.

În momentul de față, încă din anul 2016, s-a impus această denumire de Catedrala Națională, nu cea de Catedrala Mântuirii Neamului, tocmai pentru a se elimina orice fel de interpretări greșite acordate acestei expresii”, a declarat preotul Adrian Agachi, purtătorul de cuvânt al Patriarhiei Române, citat de Agerpres.

Totuși, proiectul nu a fost lipsit de controverse. Mulți români au privit cu mari rezerve costurile ridicate ale construcției, finanțarea efectuată în proporție mare din fonduri publice și prioritățile pe care o astfel de investiție le presupune într-o societate confruntată cu nevoi sociale și economice stringente. În același timp, pentru mulți susținători, edificiul reprezintă o investiție în patrimoniul spiritual și cultural al României, menită să rămână peste generații.

VEZI GALERIA  FOTOPOZA 1 / 5

Istoria construirii Catedralei Naționale

Se poate spune că ideea construirii Catedralei Mânturii Neamului își are originea cu mult înainte de a fi pusă piatra de temelie a acestui edificiu, Carol I fiind practic cel care a promulgat prima lege privind construirea unei astfel de catedrale.

20 mai 1882, considerată data de start a proiectului

Ideea ridicării unei catedrale reprezentative în spațiul românesc a apărut imediat după dobândirea independenței de stat, în urma războiului din 1877 – 1878.

După proclamarea României ca Regat, Regele Carol I înaintează Camerei Legislative un proiect de lege privitor la construirea unei catedrale în Capitală. Legea a fost votată în 20 mai 1882 în Senat, fiind considerată ziua de start a proiectului. Deși actul legislativ a fost promulgat de Carol I, proiectul nu s-a concretizat în anii următori.

După Marea Unire din 1918, Mitropolitul Miron Cristea, devenit în 1925 primul Patriarh al României, a reluat inițiativa și a cerut sprijinul Regelui Ferdinand pentru realizarea edificiului. În urma mai multor discuții și analize, Patriarhul Miron a ales amplasamentul de la baza Dealului Mitropoliei, Piața Unirii de astăzi, unde, la 11 mai 1929, a avut loc sfințirea terenului, arată site-ul Patriarhiei Române, Basilica.ro.

Planurile au fost însă amânate din cauza crizei economice interbelice, apoi din pricina celui de-Al Doilea Război Mondial și, ulterior, a instaurării regimului comunist, care a blocat orice perspectivă de construire.

Ideea Catedralei Mântuirii Neamului a fost readusă în atenție de Patriarhul Teoctist, care, la 5 februarie 1999, a sfințit o cruce ce simboliza piatra de temelie a viitoarei catedrale, pe același teren din Piața Unirii sfințit în urmă cu șapte decenii de Patriarhul Miron Cristea.

În anii care au urmat, amplasamentul a fost reanalizat, iar în 2005 s-a decis mutarea lui pe Dealul Arsenalului, în vecinătatea Palatului Parlamentului. Alegerea acestui loc a avut și o puternică semnificație simbolică, fiind făcută „în amintirea celor cinci biserici răstignite” de regimul communist, mai arată sursa citată.

Cronologia construirii Catedralei Mântuirii Neamului – momente cheie

• Februarie – martie 2005 – S-a realizat alegerea amplasamentului Catedralei Naționale pe un teren situat pe Dealul Arsenalului, la intersecția dintre Calea 13 Septembrie și Strada Izvor. Terenul are o suprafață de 110.000 m2 și o formă aproximativ dreptunghiulară. Guvernul a emis Ordonanța de urgență nr. 19 / 17 mart. 2005 privind realizarea Amplasamentului Arhitectural ”Catedrala Mântuirii Neamului”.

• 2007 – 2010 – S-au derulat procedurile tehnice și administrative pentru începerea proiectului la ceea ce avea să devină Catedrala Națională. Autorizația de construcție a fost emisă în 2010 și în același an au început lucrările de organizare a șantierului și pregătirea fundației.

• 2011 – A avut loc încheierea contractului pentru infrastructura subterană. În același an, Patriarhul Daniel a oficiat slujba de sfințire a Paraclisului de la șantierul Catedralei, cu hramurile Învierea Domnului, Icoana Maicii Domnului ”Prodromița” și Sfântul Ioan Gură de Aur.

• 2012 – 2013 – În iunie 2012, Patriarhul a oficiat slujba de sfințire a temeliei Catedralei. În aprilie 2013, construcția Catedralei Naționale a ajuns la nivelul solului, iar în iulie, lucrările pentru executarea suprastructurii Catedralei au fost preluate de o altă firmă.

• 2016 – 2019 – Au fost realizate elementele exterioare principale ale Catedralei Naționale printre care și turlele, acoperișurile din cupru și clopotele. De asemenea, în paralel, a început decorarea interioară a mozaicului, coordonată de o echipă de artiști români.

• 25 noiembrie 2018 – Mii de credincioşi din ţară şi de peste hotare au asistat în ziua de duminică, 25 noiembrie 2018, la momentul sfințirii Altarului Catedralei Mântuirii Neamului. Alți 60 de ierarhi și mii de clerici au fost alături de Patriarhul Daniel şi de Patriarhul Ecumenic Bartolomeu, care au oficiat slujba sfințirii. Imediat după sfințire a început un pelerinaj amplu, peste 150.000 de români au reușit să se închine în altarul catedralei în cele opt zile, cât a fost deschisă publicului.

• 31 mai 2019 – Papa Francisc a vizitat Catedrala Națională.

• 2019-2025 – Realizarea picturii edificiului în tehnica mozaicului, aproximativ 25.000 m2, unul dintre cel mai mari ansambluri iconografice în mozaic.

• 8 aprilie 2025 – Montarea crucii de 7 tone pe turla mare a Catedralei Naționale, la aproximativ 130 de metri înălțime.

• 26 octombrie 2025 – Ceremonia de sfințire a Catedralei Naționale oficiată de Patriarhul Bartolomeu, alături de Patriarhul României Daniel. După sfințirea din acest an, Catedrala Națională va rămâne deschisă pentru slujirea liturgică și participarea credincioșilor.

Cât a costat Catedrala Națională până în prezent

Finanțarea Catedralei Mântuirii Neamului a fost reglementată de Legea 376/2007 care prevedea: ”Fondurile destinate construirii Ansamblului Arhitectural Catedrala Mântuirii Neamului vor fi asigurate de către Patriarhia Bisericii Ortodoxe Române, de către Guvernul României, în limita sumelor alocate anual cu această destinație prin bugetul Ministerului Culturii și Cultelor, precum și de către autoritățile administrației publice locale”.

270 de milioane de euro, între 2010 și 2025

În perioada 2010-2025 în Catedrala Mântuirii Neamului s-au investit 270 de milioane de euro, cu „peste 10% din costuri” acoperite din fonduri proprii. Suma estimată se referă la „întregul ansamblu” al Catedralei, „care cuprinde clădirile anexă și celelalte construcții”. O cifră exactă a finanțării publice „va putea fi oferită în momentul încheierii complete a lucrărilor la ansamblul Catedralei Naționale”, a precizat Biroul de Presă al Patriarhiei Române, citat de Hotnews.

În clasamentul celor mai generoase administrații locale, conduce detașat Primăria Generală a Capitalei, în mandatul Gabrielei Firea. Peste 14 milioane de euro au mers de la bugetul PMB către Patriarhie cu destinația Catedrala Mântuirii Neamului.

Pe locul doi se situa în 2024 Daniel Tudorache, fost edil al sectorului 1, care a alocat peste 8 milioane de euro pentru același scop, și apoi primăria Sector 5, condusă de Daniel Florea și apoi de Constantin Melnic, cu peste 5 milioane de euro, arată Europa Liberă România.

Până în prezent, nu există o raportare oficială detaliată privind suma totală strânsă din donațiile private pentru Catedrala Mântuirii Neamului. În anul 2017, purtătorul de cuvânt al Patriarhiei Române estima că aproximativ 25% din costurile de construcție ale catedralei proveneau din donații private, restul fiind acoperit din fonduri publice și contribuții ale Bisericii Ortodoxe Române.

Iconostasul Catedralei Naționale, în Cartea Recordurilor

Catedrala Mântuirii Neamului deține cel mai mare iconostas din lume, cu o lungime de 23,8 m și o înălțime de 17,1 m. Este realizat în întregime din mozaic și frescă în stil bizantin. Iconostasul are 45 de icoane așezate pe patru registre.

Mozaicul este realizat din tesere fabricate în atelierul Orsoni din Veneţia.

Catapeteasma este acoperită cu mozaic pe ambele părți, însumând un total de 800 de metri pătrați de pictură în mozaic. Academia Recordurilor Mondiale menționa că după ce catedrala va fi pictată integral tot în tehnica mozaic va deține cea mai mare colecție interioară de picturi în mozaic, de aproximativ 25.000 mp.

Clopotele Catedralei Naționale – simbolism

Clopotul mare ale Catedralei Naționale, cu o greutate de circa 25 de tone, având înălțimea și diametrul de aproximativ 3 metri, este unul dintre cele mai mari clopote cu balans liber din Europa.

Celelalte cinci clopote ale Catedralei au următoarele greutăți: 3.450 kg, 1.700 kg, 1.000 kg, 750 kg și 450 kg.

Sunetul acestora poate fi auzit pe o rază de 15 km, în special la evenimentele și sărbătorile importante.

Potrivit Patriarhului Daniel, clopotele Catedralei Naționale sunt „glasul lui Dumnezeu” și „glasul Bisericii” care îi cheamă pe creștini la comuniune și rugăciune, pace și bucurie: ”Clopotele reprezintă glasul Domnului care ne cheamă să ne adunăm în binecuvântarea și iubirea lui Dumnezeu. Acestea sunt glasul Domnului care ne cheamă la rugăciune și au rostul de a ne ține în stare de veghe, de trezvie”.

Mozaicurile Catedralei Naționale

Mozaicurile Catedralei Naționale, realizate în perioada 2019-2025, constituie un foarte amplu și complex ansamblu de mozaic, acoperind o suprafață de aproximativ 25.000 mp.

Realizarea unui metru pătrat de mozaic presupune îmbinarea a aproximativ 10.000 piese, aplicate cu un adeziv special pe bază de ciment.

După ce sunt create piatră cu piatră în atelier, dintr-o selecție aleasă de pietre de peste 2.500 de culori, icoanele iau forma completă în momentul în care sunt aplicate pe pereții catedralei, unde mai intervin mici retușuri în zonele de îmbinare ale părților componente.

Datorită materialului specific, mozaicul imprimă imaginii un caracter extrem de dinamic, care modifică percepția senzorială a privitorului în funcție de momentul zilei sau de modul în care circulă lumina.

Conform planului iconografic, mozaicurile Catedralei zugrăvesc scene din Vechiul și Noul Testament, evenimente din viața Mântuitorului, ale Sfintei Fecioare Maria, ale Sfântului Apostol Andrei, Ocrotitorul României, și icoane ale sfinților îngeri, proroci și drepți ai Vechiului Testament, apostoli, ierarhi, martiri și mărturisitori din toate epocile istoriei Bisericii, arată Basilica.ro.

• Icoana Maicii Domnului Platytera, din absida altarului, cu o înălțime de 16 metri, este cea mai mare reprezentare a Maicii Domnului în mozaic din România și una dintre cele mai mari din lumea ortodoxă.
• Icoana Pantocrator din turla principală a Catedralei măsoară 12 metri în diametru, chipul Mântuitorului are dimensiunea de 4,5 metri și a fost lucrat folosindu-se 2.400 kg de piese.

Candelabrele

Iluminatul interior este asigurat de o serie de candelabre monumentale. Cele din abside au un diametru de 6 metri, iar cel principal, montat în turla Pantocrator, atinge 7 metri.

Acestea sunt fabricate din alamă masivă, un material tradițional pentru obiectele de cult, apreciat pentru aspectul său nobil și durabilitate. Designul lor, cu îngeri purtând câte trei lămpi, reprezintă Biserica luminată de harul Sfintei Treimi.

Opt lifturi și un balcon panoramic

Pentru a facilita accesul la diversele niveluri, catedrala este dotată cu galerii interioare, scări și opt lifturi moderne. Acestea din urmă asigură o circulație verticală fluidă, în special pentru persoanele vârstnice sau cu dizabilități.

O scară elicoidală metalică asigură accesul la un balcon panoramic, aflat la o înălțime de 91 de metri, care înconjoară cupola turlei principale, oferind o priveliște unică asupra Bucureștiului, o caracteristică întâlnită și la marile catedrale europene.

27 de uși de bronz și 392 de ferestre

Intrarea în Catedrala Națională se face prin 27 de uși de bronz pe care sunt reprezentați Mântuitorul Iisus Hristos, Maica Domnului, Sfinții Apostoli, dar și sfinți români. Acestea vor fi coordonate de un sistem computerizat care va comanda deschiderea automată a ușilor în caz de alarmă. De asemenea, Catedrala are un total de 392 de ferestre.

Fiecare ușă cântărește aproximativ 800 de kilograme. Pentru a preveni accidentările, deschiderea este monitorizată constant, iar un sistem de frânare magnetică controlează accelerația ușilor.

Simbolic, cei peste 50 de sfinți reprezentați sculptural pe ușile de bronz, asemenea unor străjeri, veghează Catedrala Națională.

Porticurile și piațeta

Inspirate de pridvoarele brâncovenești, porticurile au un rol estetic și totodată practic, definind spațiul esplanadei. Accesul principal se realizează dinspre cele două porticuri prin intermediul unui pridvor cu arcade, care marchează intrarea în catedrală.

În fața catedralei se întinde o esplanadă – piațeta – concepută pentru a facilita participarea la slujbe. Acest spațiu deschis, cu o suprafață de 11.600 m2 are și capacitatea de a găzdui 23.200 de persoane în timpul evenimentelor liturgice exterioare.

Ce este Peșterea Sfântului Andrei

Sub esplanada Catedralei Mântuirii Neamului se găsește un spațiu subteran generos, mai mare decât amprenta la sol a edificiului, cunoscut sub denumirea simbolică de „Peștera citadină Sfântul Apostol Andrei”. Acest volum impresionant, de 87.505,67 metri cubi, poate găzdui până la 6.900 de persoane și este destinat desfășurării de activități culturale, catehetice și sociale, precum și organizării unui muzeu.

Surse foto – Vlad Chirea, Facebook Agenția de știri Basilica, Shutterstock.com.