Politico: Comisia UE i-a oferit Ungariei o cale de ieșire în conflictul pe tema statului de drept. Unii critici nu sunt mulțumiți

UE a împins Ungaria pe marginea prăpastiei într-o bătălie pe tema normelor democratice și apoi tot ea i-a oferit o parașută.

La sfârșitul săptămânii trecute, Comisia Europeană a făcut cel mai important pas de până acum în încercarea de a obliga guvernul de la Budapesta să respecte standardele de stat de drept ale blocului comunitar, propunând o reducere de cu 7,5 miliarde de euro a fondurilor UE destinate Ungariei.

Însă, scrie Politico, această cifră impresionantă ascunde un mesaj de fond care spune: „Vrem să găsim o cale de ieșire (din conflict)”.

În vreme ce Comisia a recomandat o reducere drastică a fondurilor, Bruxelles-ul a lăudat în același timp Ungaria pentru că a propus reforme și a indicat că Budapesta ar putea primi banii dacă va și urma respectivele reforme.

Budapesta a primit, de asemenea, un termen de două luni pentru a pune în aplicare schimbările, motiv pentru care societatea civilă a avertizat că Bruxelles-ul ar fi trebuit să știe până acum că nu trebuie să aibă încredere în premierul Viktor Orban.

La Budapesta, presa pro-Orban s-a bucurat: „Patria noastră a câștigat o bătălie”.

„Ne îndreptăm în direcția bună”, a scris duminică pe Facebook și ministra ungară a justiției, Judit Varga. „Lucrăm pentru a ne asigura că poporul maghiar ar putea primi banii pe care îi merită!”, a adăugat ea.

Abordarea reflectă o realitate europeană, scrie Politico: Există puțin apetit în acest moment în multe capitale ale statelor UE pentru o confruntare serioasă cu Ungaria, în contextul războiului din Ucraina și al crizei inflației.

Și, în cele din urmă, statele UE sunt cele care trebuie să aprobe o reducere a finanțării.

„Este clar că războiul influențează tot ceea ce facem în acest moment”, a declarat un diplomat vest-european pentru Politico, menționând că acest lucru „poate împinge statele membre să fie mai conciliante”.

În același timp, problemele economice ale Ungariei au determinat-o să lanseze o ofensivă diplomatică în întreaga Europă. Varga și-a petrecut ultimele zile întâlnindu-se cu înalți oficiali din Paris, Madrid și Lisabona pentru a transmite angajamentul Budapestei privind reformele.

Iar luni, guvernul a și trimis în parlament prima lege din pachetul anticorupție, care permite cooperarea Ungariei cu biroul antifraudă al UE, OLAF, și schimbă regulile privind fundaţiile de management al activelor statului, obligându-le explicit să lanseze licitaţii de achiziţii publice pentru proiecte şi să înăsprească regulile privind conflictul de interese în managementul lor.

Rezultatul final va fi vizibil și dincolo de Ungaria. Alte țări suspectate că ar putea încălca normele statului de drept, precum Polonia și Bulgaria, vor urmări cu atenție modul în care UE va convinge Ungaria să implementeze reforme.

De asemenea, forțele europene care cer o bună guvernare așteaptă cu nerăbdare să vadă dacă Bruxelles-ul își poate respecta propriul angajament de a nu permite comportamentle autocratice.

O problemă veche

Sub guvernele succesive conduse de Orban, democrația maghiară a început să dea tot mai multe bătăi de cap UE, cu tot felul de probleme, de la modul în care sunt atribuite contractele publice la o politizare treptată a sistemului judiciar și până la influența guvernului asupra unei părți semnificative a pieței media.

Oficialii s-au temut că tratatele blocului comunitar nu au fost concepute pentru un scenariu în care un stat membru începe să dezvolte trăsături autoritare.

Drept răspuns, țările UE au conceput un nou mecanism, care leagă fondurile UE de standardele privind statul de drept. La începutul acestui an, Comisia a activat acest mecanism împotriva Ungariei, declarându-se îngrijorată de corupție și de modul în care sunt cheltuiți banii UE.

Iar după luni de negocieri, Comisia a făcut duminică pasul dramatic, sugerând ca țările UE ar trebui să limiteze fondurile UE destinate Ungariei.

Cu toate acestea, într-un document de 52 de pagini publicat tot duminică, Comisia a subliniat, de asemenea, 17 inițiative propuse de Ungaria pentru a răspunde preocupărilor Bruxelles-ului.

Printre acestea se numără crearea unei noi „autorități de integritate” pentru combaterea corupției, precum și angajamentul de a limita ponderea contractelor cu licitație unică și de a consolida cooperarea cu agenția antifraudă a blocului comunitar.

Comisia s-a angajat să monitorizeze progresele Budapestei în ceea ce privește aceste reforme promise în lunile de toamnă și să transmită concluziile sale Consiliului UE, care va decide în cele din urmă ce se va întâmpla.

Posibilul compromis a stârnit îngrijorări în rândul a numeroase organizații ale societății civile, experți juridici și membri ai Parlamentului European, care pun la îndoială credibilitatea guvernului ungar.

Aceștia nu cred că propunerile, dintre care unele nu au fost încă publicate în detaliu, vor reduce cu adevărat corupția. La frustrarea acestor critici se adaugă faptul că unele preocupări privind independența judiciară par să fi fost lăsate în afara negocierilor pentru reformă.

Și, având în vedere că mecanismul UE este conceput, din punct de vedere juridic, doar pentru a aborda deficiențele statului de drept care amenință interesele financiare ale blocului, aspecte precum libertatea presei rămân neatinse.

„Comisia a făcut un efort pentru a-și folosi instrumentele cu scopul de a proteja bugetul UE, dar ar trebui să meargă mai departe, cerând măsuri pentru a proteja independența judiciară în Ungaria”, a avertizat Márta Pardavi, co-președintă a Comitetului Helsinki din Ungaria, o organizație pentru drepturile omului.

Despre unitatea UE

Pentru unele capitale, prioritatea în acest moment este însă menținerea unității blocului comunitar – în ciuda problemelor interne.

Deși Ungaria „nu a făcut nimic pentru a contribui la crearea unei unități în contextul războiului”, a declarat diplomatul vest-european, „nimeni nu dorește să exacerbeze inutil tensiunile interne”.

Dar, a adăugat el, „acest lucru nu îi dă lui Orban un cec în alb pentru a scăpa cu reforme care nu ajung în profunzimea problemei corupției din Ungaria”.

Un alt diplomat UE a declarat la rândul său că disponibilitatea Ungariei de a face reforme dovedește eficiența procesului. „Obiectivul regulamentului nu este de a sancționa de dragul de a sancționa”, a spus diplomatul citat de Politico.

Comportamentul Ungariei „arată cât de puternic este acest mecanism”, a mai spus acesta, adăugând că decizia așteptată a Consiliului va presa în continuare Budapesta.

Un diplomat de rang înalt dintr-o țară din estul UE și-a exprimat și el precauția. „Este nevoie de măsuri practice concrete și convingătoare din partea Ungariei”, a declarat diplomatul. „Este bine că au o șansă de a rezolva problema. Dar ar trebui să fie credibili”, a adăugat acesta.

În cazul în care Ungaria nu reușește să își îndeplinească reformele planificate, Consiliul ar putea vota în decembrie suspendarea unei părți din fondurile bugetare ale UE pentru această țară. Reducerea ar avea nevoie de sprijinul unei majorități calificate, care să reprezinte 55% din țările UE și 65% din populație.

O altă pârghie de presiune este reprezentată de fondurile alocate prin PNRR, care au fost, de asemenea, blocate din cauza unor probleme de corupție. Un eșec în implementarea reformelor promise ar însemna, cel mai probabil, că banii pregătiți pentru Ungaria nu vor fi aprobați.

Deocamdată, chiar și unii dintre cei mai vocali critici ai guvernului Orban par dispuși să acorde Budapestei o șansă de a evita sancțiunile, atâta timp cât aceasta își respectă partea sa de înțelegere.

„Luăm notă de recenta schimbare de retorică din partea Ungariei”, a declarat ministrul luxemburghez al afacerilor externe, Jean Asselborn, „și sperăm că aceasta va fi urmată de acțiuni concrete și verificabile pentru a rezolva pe deplin toate problemele restante”.

Scepticismul este încă răspândit

Europarlamentara Katalin Cseh, membră a partidului de opoziție Momentum din Ungaria, a criticat negocierile dintre Budapesta și Bruxelles.

„Din păcate, negocierile netransparente dintre Comisie și guvernul ungar nu par să ofere o cale de ieșire din criza statului de drept din Ungaria”, a declarat ea duminică. „Comisia Europeană ar trebui să redirecționeze fondurile către cei care au cea mai mare nevoie de ele: guvernele locale aflate în dificultate și societatea civilă”, a adăugat ea.

Oficialii europeni par să fie conștienți de riscuri.

Comisia a sugerat că, în cazul în care Ungaria se arată dispusă să meargă mai departe cu reformele în această toamnă, implementarea completă a acestora ar putea fi monitorizată ulterior cu ajutorul unor „obiective de etapă” care vor condiționa plata banilor din fondul de redresare PNRR.

Oficialii maghiari insistă că reformele vor fi puse în aplicare.

Budapesta ia procesul „în serios”, a declarat un oficial maghiar de rang înalt, care a vorbit sub acoperirea anonimatului.

Întrebat dacă oligarhii legați de partidul de guvernământ Fidesz au semnalat vreun disconfort față de aceste planuri, oficialul a spus că „nu a existat nicio opoziție”.

„Toată lumea”, a spus oficialul, „înțelege situația”.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE