Iohannis sesizează CCR pe două proiecte privind statutul aleșilor locali; Se contestă eliminarea vacanței mandatului de consilier local
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Preşedintele Klaus Iohannis a trimis Curţii Constituţionale, vineri, o sesizare de neconstituţionalitate care vizează Legea pentru modificarea şi completarea Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001 şi Legea nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali. Șeful statului critică faptul că, prin aceste prevederi, s-a eliminat instituția juridică a declarării vacanței mandatului de consilier local/județean ca urmare a constatării unui caz de încetare înainte de termen a respectivului mandat, respectiv procedura de validare a unui nou consilier local/județean în locul celui căruia i-a încetat mandatul.
În privința legii pentru modificarea și completarea Legii administrației publice locale nr. 215/2001 și a Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleșilor locali, șeful statului spune că acestea încalcă dispozițiile art. 1 alin. (5), ale art. 121 alin. (1) și (2) și ale art. 122 alin. (2) din Constituție.
Președintele precizează că, în forma actuală a Legii nr. 393/2004, consiliul local, respectiv consiliul județean, la propunerea președintelui de ședință, respectiv a președintelui consiliului județean, adoptă o hotărâre prin care se ia act de demisia consilierului și declară locul respectiv vacant.
”Spre deosebire de aceste dispoziții, în noua redactare se prevede că, deși președintele de ședință ia act de demisia consilierului local, primarul - autoritate executivă - înaintează instanței competente solicitarea pentru validarea altui consilier local. Conform art. 121 alin. (1) și (2) din Constituție, autoritățile administrației publice prin care se realizează autonomia locală în comune și orașe sunt consiliile locale alese și primarii aleși. Consiliile locale și primarii funcționează, în condițiile legii, ca autorități administrative autonome și rezolvă treburile publice din comune și orașe. Cele două autorități au însă un rol diferit. Astfel, în vreme ce primarul este o autoritate executivă, consiliul local este o autoritate deliberativă, ambele funcționând ca autorități administrative autonome, distincte, motiv pentru care aspectele ce țin de structura și componența consiliului local - inclusiv procedura pentru sesizarea instanței cu privire la validarea unui consilier - nu pot fi lăsate exclusiv la aprecierea primarului. Din această perspectivă, considerăm că atribuția primarului de a sesiza instanța pentru validarea unui alt consilier, prevăzută la art. II pct. 5 al legii criticate încalcă dispozițiile art. 1 alin. (5) raportat la art. 121 alin. (1) și (2) din Constituție”, se arată în sesizarea către CCR.
Președintele mai arată că sintagma „înaintează instanței competente solicitarea pentru validarea altui consilier” este imprecisă, neclară, de natură să genereze impredictibilitate în aplicarea legii.
”Din formularea acestui text de lege nu rezultă cu claritate care sunt criteriile pentru stabilirea consilierului a cărui validare este solicitată, existând riscul de a fi afectată reprezentarea proporțională în consiliul local/județean rezultată din alegeri, întrucât nu este clar dacă noul consilier a cărui validare se solicită este primul supleant din aceeași formațiune politică care a deținut mandatul rămas vacant sau o altă persoană de pe lista de supleanți, desemnată în mod discreționar de primar.
Președintele mai spune că, prin legea dedusă controlului de constituționalitate s-a eliminat instituția juridică a declarării vacanței mandatului de consilier local/județean ca urmare a constatării unui caz de încetare înainte de termen a respectivului mandat, respectiv procedura de validare a unui nou consilier local/județean în locul celui căruia i-a încetat mandatul.
În plus, prin eliminarea etapei constatării vacanței mandatului și a validării noului consilier legea criticată consacră un vid legislativ de natură să conducă la încălcarea prevederilor constituționale.
Președintele face referire și la textul prin care ”consilierii județeni și consilierii locali nu pot lua parte la deliberarea și adoptarea de hotărâri dacă au un interes personal în problema supusă dezbaterii și nu vor fi luați în calcul la stabilirea majorității necesare adoptării hotărârii”.
”Textul este neclar și denotă o confuzie între două instituții juridice diferite, cu semnificații diferite, anume între cvorum și majoritate. Cvorumul se referă la numărul minim de consilieri locali sau județeni care trebuie să participe la ședințele consiliului local sau consiliului județean pentru ca acestea să se poată desfășura în mod legal. Majoritatea se referă la numărul necesar de voturi pentru ca o hotărâre de fie adoptată în mod legal. Or, în condițiile în care un anumit consilier local sau județean nu participă la deliberarea și adoptarea de hotărâri pentru că are un interes personal, rezultă că acesta nu va putea dezbate și vota, dar va fi luat în considerare la calculul cvorumului de ședință și va face parte din categoria consilierilor prezenți”, se precizează în sesizarea către Curtea Constituțională.
În ianuarie, Iohannis a atacat la Curtea Constituțională și o lege care vizează validarea mandatelor de consilieri locali.
Este vorba despre proiectul de modificare și completare a Legii administrației publice locale nr. 215/2001 ce instituie o nouă procedură referitoare la validarea, ulterior constituirii consiliului local, a mandatelor de consilier local, și care stabilește noi reguli în ceea ce privește cvorumul ședințelor consiliului local sau a consiliului județean, după caz, în cadrul cărora se propune validarea sau invalidarea unui sau a unor consilieri locali/consilieri județeni noi.
