PORTRET: Laura Codruța Kovesi, primul procuror-șef DNA revocat din funcție
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Purtătorul de cuvânt al Preşedintelui României, Mădălina Dobrovolschi, a anunţat luni, 9 iulie, că preşedintele Klaus Iohannis a semnat decretul de revocare a şefei Direcției Naționale Anticorupție (DNA), Laura Codruța Kovesi, devenind astfel primul procuror-șef DNA revocat din funcție.
Cuprins:
Aceasta a mai transmis că șeful statului consideră că "lupta anticorupție nu trebuie, în niciun caz, abandonată".
Iată ce a spus Kovesi că va face după ce își încheie mandatul la DNA: „De oameni care să muncească cred că este nevoie, nu-mi fac probleme”
- Vezi interviul cu Laura Codruța Koveși, la Libertatea Live
Cine este Laura Codruța Kovesi
Laura Codruța Kovesi s-a născut în data de15 mai 1973, în Sfântu Gheorghe, județul Covasna și este fiica procurorului Ioan Lascu, care a deținut - din 1980 până în 15 ianuarie 2010 - funcția de șef al Parchetului de pe lângă Judecătoria Mediaș. Tatăl lui Kovesi a murit anul trecut, în decembrie, la vârsta de 70 de ani.
Fratele ei, Sergiu Lascu, a devenit în 2010 director general adjunct al Direcției Tehnologia Informației și Comunicare din Transgaz.
Laura Kovesi a divorțat în anul 2007, dar a păstrat numele de familie al fostului său soț, Eduard Kovesi. Înainte de a deveni procuror șef al Direcției Naționale Anticorupție (DNA), poziție pe care o deține din 2013, Kovesi a fost Procuror General al României pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, fiind numită în această funcție pe 2 octombrie 2006, în locul lui Ilie Botoș.
Atunci, Kovesi a fost prima femeie și cel mai tânăr Procuror General din istoria României. Ea este, de asemenea, singurul funcționar public care a deținut funcția de Procuror General pe toată durata mandatului său.
Între 15 septembrie 1995 - 1 mai 1999 a fost procuror la Parchetul de pe lângă Judecătoria Sibiu
Studii și activitate profesională
Laura Kovesi a absolvit învățământul preuniversitar la Mediaș, unde a evoluat ca baschetbalistă la Club Sportiv Școlar Mediaș. De acolo a fost selecționată în echipa națională de baschet feminin-cadete a României, cu care a câștigat în 1989 la Timișoara titlul de vicecampioană europeană.
Între 1991-1995 a urmat cursurile Facultății de Drept în cadrul Universității Babeș-Bolyai. În 2012 obține titlul de doctor în drept având drept teză "Combaterea crimei organizate prin dispoziții de drept penal".
Activitatea DNA, sub conducerea Laurei Codruța Kovesi
Sub conducerea lui Kovesi, DNA-ul a făcut progrese notabile împotriva corupției la nivel înalt în România, având succes în urmăririle penale ale primarilor, parlamentarilor, miniștrilor și chiar a unui prim-ministru.
Mai mult, în bilanțul DNA pe anul 2015, Kovesi a anunțat că „în dosarele trimise în judecată banii dați mită au fost de 431 milioane euro”.
Kovesi a fost descrisă de cotidianul britanic The Guardian în 2015 ca un "procuror-șef liniștit și modest care aduce trofeu după trofeu", și conduce "o lupta împotriva corupției fără rival în țările Europei de Est".
Mandatul său de șef al DNA-ului a sporit considerabil încrederea publică în instituție, atât în România, cât și în întreaga UE, cu un sondaj din septembrie 2015 care arată că 60% dintre români au încredere în DNA (față de 61% pentru Biserica Ortodoxă Română și doar 11% pentru Parlament).
Sondajul realizat de INSCOP Research în decembrie 2015, arată că 61,2% dintre români au declarat că au încredere în DNA. La sondajul INSCOP, din aprilie 2016, încrederea românilor în DNA a fost de 59,8%.
În februarie 2016, Kovesi a fost renominalizată pentru funcția de procuror-șef de către Ministerul Justiției, pe baza rezultatelor pozitive obținute de DNA sub conducerea acesteia.
La 6 aprilie 2016, președintele Klaus Iohannis a anunțat că a semnat decretul de numire a Laurei Codruța Kovesi pentru un nou mandat de 3 ani în fruntea DNA.
În noiembrie 2017, în cadrul unui interviu acodat postului de televiziune Euronews, Kovesi a declarat că "întregul sistem de justiție s-a confruntat cu atacuri incredibile, de la știri false la contractarea de companii specializate în intimidare și hărțuire".
Scandaluri în care au fost implicate DNA și Laura Codruța Kovesi
La începutul lunii februarie, șapte foști miniștri scăpau definitiv de acuzațiile din dosarul Microsoft, după ce verificările au arătat că acestea erau prescrise.
„Termenul general de prescripție pentru infracțiunea de abuz în serviciu este de 10 ani. Referitor la această infracțiune, data săvârșirii ultimei acțiuni este 21 octombrie 2004, data adoptării Hotărârii de Guvern nr.1778/21 octombrie 2004, moment de la care a început să curgă termenul general de prescripție a răspunderii penale (și nu de la data producerii prejudiciului efectiv, respectiv data de 15 aprilie 2009, momentul plății ultimei rate aferente contractului nr. 0115RO/15 aprilie 2004) – Conform Deciziei nr. 18/30.01.2014 pronunțată de ÎCCJ – Completul de 5 Judecători în dosarul nr. 4963/1/2013 (dosarul Transformatorul al fostului ministru Relu Fenechiu – n.r.) în ceea ce privește momentul consumării infracțiunii de abuz în serviciu”, explica - atunci - DNA cu privire la clasarea tutror acuzațiilor aduse foștilor miniștri.
E cunoscut și conflictul dintre Laura Codruța Kovesi și Mihaiela Iorga, de la DNA Ploiești. Tot în februarie 2018, DNA informa că procurorul Mihaiela Moraru Iorga a fost trimisă în judecată pentru favorizarea făptuitorului şi fals intelectual în formă continuată (patru acte materiale).
Totodată, în vara lui 2017, Mihaela Iorga a fost revocată din funcție de către Laura Codruța Kovesi pe motiv că nu ar fi înregistrat un denunț. Procuroarea a contestat decizia la Curtea de Apel din București, iar magistrații de acolo i-au dat câștig de cauză.
Apoi, la 11 februarie 2018, fostul deputat PSD Vlad Cosma, inculpat pentru trafic de influență, a prezentat înregistrări audio și video la postul de televiziune Antena 3 acuzând pe procurorul-șef al DNA Ploiești, Lucian Onea, și pe fostul procuror DNA Mircea Negulescu că i s-ar fi cerut să falsifice probe pentru un dosar vizându-i pe Sebastian Ghiță și fostul premier Victor Ponta. După acest scandal, șeful DNA Ploieşti, Lucian Onea, a fost urmărit penal, alături de Mircea Negulescu.
În aceeași emisiune, procurorul suspendat din DNA, Mihaiela Iorga Morar și fostul deputat PSD Sebastian Ghiță, care a fugit din țară după ce a fost anchetat în mai multe dosare instrumentate de DNA, au făcut acuzații grave la adresa Laurei Codruța Kovesi.
Trei zile mai târziu, procurorul-șef al DNA a ținut o conferință de presă spunând că atacul din ultima perioadă asupra justiției nu este întâmplător, că "asistăm la un festival disperat al inculpaților" care vizează "îngenuncherea statului român, umilirea societății", justiția fiind "sub asalt" de peste un an de zile. Întrebată dacă ar fi cazul să solicite demisia procurorului șef al DNA Ploiești, Kovesi a spus că nu are toate elementele pentru a face acest lucru.
La o săptămână după această conferință de presă, în data de 22 februarie 2018, ministrul justiției, Tudorel Toader, a prezentat un raport al activității manageriale a șefei DNA, anunțând că va cere revocarea din funcție a acesteia.
Raportul a primit aviz negativ din partea Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), votul din ședință fiind de 6-1 împotriva cererii de revocare, votul „pentru" aparținând ministrului Tudorel Toader. Avizul CSM era unul consultativ, iar la 16 aprilie 2018 președintele Iohannis a anunțat că nu o revocă pe Laura Codruța Kovesi din funcția de procuror-șef al Direcției Naționale Anticorupție precizând că "în mare parte, motivele de revocare nici nu corespund prevederilor legale aplicabile".
Apoi, în data de 30 mai 2018, Curtea Constituţională a României (CCR) a decis că există un conflict instituţional, după ce Guvernul a sesizat un posibil conflict între Executiv şi Preşedinţie, ca urmare a faptului că preşedintele Klaus Iohannis a refuzat să o revoce pe Laura Codruţa Kovesi, procuror şef al DNA.
CCR arăta, în comunicatul oficial, că şeful statului trebuie să emită decretul de revocare din funcţie a procurorului-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, Laura Codruţa Kovesi.
Cazul Black Cube
La 6 aprilie 2016, procurorii Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism (DIICOT) au anunțat că doi cetățeni israelieni - Weiner Ron și Geclowicz David - au fost arestați pentru transfer neautorizat de date informatice și operațiuni ilegale cu dispozitive și programe informatice într-o presupusă tentativă de intimidare a procurorului șef DNA, Laura Codruța Kovesi.
Cei doi israelieni, angajați ai firmei israeliene Black Cube, ar fi foști agenți ai Serviciului de informații externe al Israelului, Mossad.
Compania Black Cube, înființată de foști ofițeri Mossad și specializată în consultanță în materie de securitate și în colectarea de informații, a declarat că „în ultimele săptămâni, compania desfășura un proiect în numele unor asociați ai instituțiilor guvernamentale din România, în scopul colectării de dovezi despre grave acuzații de corupție în sistemul instituțiilor guvernamentale române. În acest context, doi angajați care făcuseră progrese importante în acest caz au fost arestați”.
Ambasada Israelului la București a precizat că autoritățile israeliene nu sunt implicate în cazul prezentat de mass-media din România arătând că ancheta îi vizează pe angajații unei companii private.
Laura Kovesi a declarat că presiunile presupușilor foști agenți Mossad au reprezentat „o încercare nereușită de intimidare”.
Directorul agenției israeliene de spionaj, Dan Zorella a insistat pe ideea că el a crezut că acțiunea Black Cube are avizul SRI și al președintelui, așa cum i-a spus Daniel Dragomir și fostul șef al Mossad.
Acuzația de plagiat
Directorul Grupului de Investigaţii Politice (GIP), Mugur Ciuvică, fost consilier prezidențial în mandatul lui Emil Constantinescu, a acuzat-o în anul 2012 pe Laura Kovesi că ar fi plagiat în lucrarea sa de doctorat. La 13 octombrie 2016, GIP a sesizat Consiliul Național de Atestare a Titlurilor, Diplomelor și Certificatelor Universitare (CNATDCU) în legătură cu plagiatul lui Kovesi. GIP a publicat o listă lungă cu pasaje comparate, similară celei publicate în cazul lui Victor Ponta. Diferența a fost că lista GIP nu a fost exactă, și GIP nu a cercetat în profunzime unele surse.
Astfel, s-a putut dovedi ușor că acuzația a fost complet falsă, deoarece autoarea a publicat ea însăși textele presupus plagiate, în reviste de specialitate anterioare finalizării doctoratului, care ar fi fost mai apoi preluate în terțe articole, pe care GIP le-a presupus ca fiind cele după care s-a plagiat.
De asemenea, autoarea a semnat unele dintre sursele mai vechi, presupus plagiate, cu numele de domnișoară, Lascu. Lucrarea a fost verificată în 2016 și cu softul anti-plagiat, folosit de Departamentul de Justiție al SUA, însă rezultatul era ținut secret, iar rezultatul dat publicității doar când Comisia de Etică a Universității de Vest Timișoara o cerea.
În octombrie 2016, deputatul Sebastian Ghiță, cercetat penal în mai multe dosare, a depus, la Parchetul General, un autodenunț în care susține că, împreună cu mai mulți demnitari ai statului român, ar fi participat la falsificarea raportului tehnic de expertiză a tezei de doctorat a procurorului-șef DNA, Laura Codruța Kovesi.
Pe 17 noiembrie 2016, Comisia de Etică și Deontologie Profesională a Universității de Vest din Timișoara declară: „Având în vedere că teza de doctorat supusă analizei are 11.512 rânduri, cele 564 de rânduri, găsite ca fiind similare în raport cu sesizarea înregistrată la UEFISCDI nr. 2567/13.10.2016 cu alte surse, reprezintă un grad de similaritate de 4,9 %. În absența unui raport al unei comisii de specialitate, Comisia de Etică și Deontologie Profesională din UVT își asumă în acest moment gradul de similaritate.”
O comisie de lucru a CNATDCU a analizat sesizarea de plagiat și a stabilit că nu a plagiat, publicând un raport la 30 noiembrie 2016. Concluziile comune ale raportului conțin următoarele propuneri:
- menținerea titlului de doctor al dnei Codruța Laura Kövesi
- publicarea Raportului comun al Comisiei și anexarea acestuia la toate exemplarele din teza dnei Kövesi prezente în toate bibliotecile din țară
- interzicerea publicării tezei în starea actuală, când – deși nu se poate reține plagiatul- în opinia comisiei, este sub standardele de calitate ale unei teze de doctorat.
Premii, decorații, onoruri
- 2016: Legiunea de Onoare din partea Republicii Franceze prin intermediul ambasadorului Franței la București, François Saint-Paul. El a arătat că această distincție a fost oferită pentru devotamentul în lupta împotriva corupției, pentru contribuția la construcția societății, dar și pentru „extraordinarul curaj” în această luptă.[30]
- 2016: Comandor al Ordinului Steaua Polară, conferit de regele Suediei pentru lupta împotriva corupției din România.
- 2016: Premiului „Europeanul Anului” 2016, oferit de Reader's Digest.
- 2015: Premiul Grupului pentru Dialog Social (GDS)
- 2014: Premiul „Femei curajoase din România” din partea Ambasadei SUA.
- 2012: Ordinul Național „Steaua României” - în grad de Cavaler - de la președintele Traian Băsescu.
- 2011: Decorația „Ofițer al Ordinului Național al Meritului” oferită de președintele Franței.
- 2011: „Certificat de apreciere pentru recunoașterea eforturilor speciale și a contribuției superioare la responsabilitățile de aplicare a legii de către United States Secret Service” atribuit de Directorul Secret Service al S.U.A.
- 2008: Premiul „Cybercrime Fighter Award”, atribuit de compania McAfee, S.U.A.
- 2007: „Certificat de apreciere pentru recunoașterea eforturilor speciale și contribuției superioare la responsabilitățile de aplicare a legii de către United States Secret Service” atribuit de Directorul Secret Service al S.U.A. (cf. Wikipedia)
![Raiul pe pământ! Mirela Vaida trăiește într-o casă de vis, cu 5 camere, perete de sticlă spre pădure și piscină de 30.000 €. Cum arată locuința vedetei [GALERIE FOTO]](https://images.libertatea.ro/1/zgXk9ljaHR0cHM6Ly9hcGktd2lkZ2V0cy5yaW5naWVyLnJvL3N0b3JhZ2UvdXBsb2Fkcy9hcnRpY2xlLzlocWV1SVFQTU5YSGFPdVJ5dEhmRnhFdU5tZWk1cmNRUWR1YzZzYlcuanBnkZMFzQHgzQEw3gABoTEE)
