PIB-ul României va înregistra în 2025 o creștere modestă, cu mult sub potențial. Care au fost așteptările guvernului

Factorii interni care pot amenința evoluția

Evoluția poate fi amenințată de o serie de factori interni: necesitatea gestionării stricte a deficitului bugetar, instabilitatea politică (chiar și după decizia CCR din 11 martie) și externi – riscuri geopolitice globale, revenirea lentă a economiei zonei euro. 

Potrivit datelor provizorii detaliate, publicate săptămâna trecută de Institutul Național de Statistică, PIB-ul României în anul 2024 a crescut cu doar 0,9%, sub așteptările majorității analiștilor economici, fiind foarte aproape de ultima estimarea a echipei RoEM de la finalul anului trecut, de +1%, revizuită în scădere în două etape, de la 3%, respectiv de la 1,8%. 

De asemenea, dinamizarea consumului final s-a menținut și în ultimul trimestru al anului precedent, care, conform estimărilor analiștilor RoEM, va rămâne cea mai semnificativă creștere pentru o perioadă destul de îndelungată, 2025 aducând probabil cifre mult mai temperate în acest sens. 

„Sectorul privat din România nu a reușit să capitalizeze de pe urma acestei creșteri a consumului final în 2024, iar acest lucru s-a reflectat în dinamica semnificativ pozitivă a importurilor de bunuri și servicii.

Pe de altă parte însă, exporturile au avut o evoluție modestă, atât din cauza problemelor externe, precum evoluția sub așteptări a industriilor din zona euro, cât și a scăderii relative a competitivității economiei românești (creșterea costurilor forței de muncă împreună cu o evoluție mai slabă a productivității muncii).

Recomandări

Coreea de Nord și-a redeschis granițele. Primii români care au vizitat-o: „Am asistat la ziua de colectat fecale umane” | Interviu

Toate acestea au determinat ca exporturile nete să aibă un aport negativ la creșterea PIB-ului din 2024, de -2,9%”, precizează Csaba Bálint, membru al echipei de cercetători RoEM. 

Investițiile au înregistrat o scădere semnificativă în trimestrul IV în 2024

De asemenea, în trimestrul IV al anului 2024, contrar trimestrelor precedente, investițiile au înregistrat o scădere semnificativă (de două cifre), ca urmare a încetinirii sectorului construcțiilor și a investițiilor industriale, susțin analiștii RoEM. 

Ultimul trimestru al anului 2024, din perspectiva principalelor sectoare ale economiei, a adus doar o creștere modestă a industriei și a serviciilor (cu contribuții de +0,2%, respectiv 0,4%, la creșterea PIB-ului în acest trimestru), pe când construcțiile au avut un impact negativ, în concordanță cu scăderea investițiilor (contribuție de -0,7%).  

Evoluțiile, susțin economiștii RoEM, împreună cu performanța slabă a agriculturii în trimestrul III din 2024, cauzată în principal de secetă, au determinat o creștere a PIB-ului României de doar 0,9% în anul 2024. 

„În 2025, PIB-ul va avea o accelerare modestă față de cifra din anul precedent, ajungând, conform estimărilor noastre, la o creștere de 1,5%. La nivelul categoriilor de utilizări componente ale PIB-ului, ne așteptăm ca evoluția dinamică a consumului intern din anul precedent să încetinească semnificativ în acest an: măsurile fiscale destinate reducerii deficitului bugetar vor limita și veniturile populației, iar creșterea record a consumului de anul trecut este oricum nesustenabilă pe termen mai lung.

Recomandări

Prins cu droguri, Gheboasă a beneficiat de înțelegerea judecătorilor. Ce pedeapsă a primit

În 2024, exportul net a tăiat mult din creșterea economică, însă, pe fondul decelerării consumului populației, ne așteptăm ca această contribuție negativă să scadă și ea în acest an. După performanța surprinzător de slabă a investițiilor în anul precedent, investițiile bazate pe fondurile europene ar putea «salva» accelerarea creșterii economice în acest an, cu o revenire moderată față de scăderea neașteptată de anul trecut”, spune Csaba Bálint. 

De asemenea, potrivit analiștilor RoEm, ca acest lucru să se întâmple, este esențial ca fondurile europene să fie accesate și utilizate în mod eficient pentru investiții, în special în infrastructură, fără de care accelerarea economică din acest an pare greu de realizat.

Alt factor important pentru economie

Un alt factor important pentru economie este aderarea deplină a României la zona Schengen, începând cu 1 ianuarie 2025. Aderarea poate adăuga un plus la creșterea economică a țării prin dinamizarea comerțului internațional (inclusiv în privința exporturilor produselor fabricate în România), prin atragerea unor investitori noi în România care astfel se pot conecta mai ușor la rețeaua logistică din Europa de Vest.

De asemenea, apartenența la zona Schengen poate reprezenta un impuls adițional pentru decidenții politici să accelereze dezvoltările infrastructurale, dinamizând astfel transporturile care traversează granița de vest a țării. 

Recomandări

Drapelul României flutură în mijlocul protestului uriaș de la Belgrad: „Ne-am inspirat de la voi!”

„Luând toți acești factori în considerare, estimăm o creștere de 1,5% a PIB-ului în acest an. Dar această creștere, chiar dacă se află peste nivelul creșterii economice din 2024, este cu mult sub potențialul economiei României, care ar fi mai aproape de o creștere anuală de 3-4% pe termen lung.

În plus, contextul intern și extern va pune presiuni suplimentare asupra evoluției economiei țării în acest an”, concluzionează prorectorul UBB. 

Care au fost așteptările guvernului

„Preşedintele României, Klaus Iohannis, a semnat luni, 10 februarie 2025, următoarele decrete: Decret privind promulgarea Legii bugetului de stat pe anul 2025 (PL-x 1/01.02.2025); Decret privind promulgarea Legii bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2025 (PL-x 2/01.02.2025)”, a informat Administraţia Prezidenţială.

Legea bugetului de stat a trecut cu 254 de voturi „pentru” şi 192 „împotrivă”. Similar, legea bugetului asigurărilor sociale a fost aprobată cu 255 de voturi „pentru” şi 192 „împotrivă”.

Bugetul prevede un deficit de 7% din PIB, echivalentul a 134,6 miliarde de lei. Veniturile estimate sunt de 667,5 miliarde de lei, iar cheltuielile – de 802,2 miliarde de lei.

Creşterea economică prognozată este de 2,5%, cu un PIB nominal de 1.912 miliarde de lei.

„Sunt îndeplinite astfel condiţiile pentru a susţine dezvoltarea ţării prin investiţii record, resursele pentru asigurarea plăţii salariilor şi pensiilor, restabilirea echilibrului în finanţele ţării”, a declarat ministrul finanţelor, Tanczos Barna, după adoptarea bugetului.

Bugetul a fost calculat cu o inflaţie medie anuală de 4,4% și el reprezintă planul financiar al României pentru anul 2025, stabilind priorităţile şi direcţiile de cheltuieli.

Urmărește-ne pe Google News

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro