Economia României a crescut anul trecut cu doar 0,9%, de patru ori mai puţin decât prognoza pe care a fost iniţial făcut bugetul statului şi în baza căreia au fost angajate cheltuielile publice, potrivit calculelor făcute de INS, arată publicația Biziday.
Institutul Naţional de Statistică (INS) a calculat o creştere economică reală (din care a fost eliminată influenţa creşterii preţurilor) de doar 0,9% pentru întregul an 2024, faţă de 2023.
Aceasta este cea mai slabă evoluţie a economiei din România din ultimii 12 ani, cu excepția lui 2020, anul de debut al pandemiei de COVID.
INS arată că, în ultimul trimestru din 2024, economia a crescut cu 0,7% faţă de acelaşi trimestru din 2023 şi cu 0,8% (ajustat) faţă de lunile de vară (august-septembrie).
Acest lucru a ajutat la menţinerea unei creşteri ușoare, de sub 1% raportat la anul anterior, în condiţiile în care, în a doua jumătate a anului 2024, inflaţia a reînceput să crească, ceea ce a erodat din creşterea economică (creşterea PIB se corectează cu inflaţia).
Tot anul trecut, guvernul a anticipat în mod greşit o creştere a PIB de 3,4% (de patru ori mai mare decât cea reală) şi a angajat cheltuieli publice (inclusiv creşteri de salarii de 25% în sistemul bugetar) finanţate din credite care au urcat deficitul public la un nivel record, de 8,3% din PIB.
„Ca urmare a revizuirii seriei brute a PIB-ului trimestrial prin includerea estimării Produsului intern brut pentru trimestrul IV 2024 în seria trimestrială, seria ajustată sezonier a fost recalculată, indicii de volum fiind revizuiți față de a doua variantă provizorie a Produsului intern brut pentru trimestrul III 2024”, mai arată INS.
Situația fiscală a României s-a înrăutățit semnificativ în 2024, astfel că deficitul bugetar a atins un nivel record de 8,7% din PIB, depășind cu mult ținta inițială de aproximativ 5%, conform unei analize recente a Băncii Comerciale Române (BCR).
Economiștii BCR se așteaptă ca creșterea economică să fie dezamăgitoare în 2025, după ce în 2024 a fost în jur de 1%.
Agențiile de rating au reacționat deja, două dintre ele reducând perspectiva de rating de la stabilă la negativă. Acest lucru a crescut temerile că ratingul ar putea scădea sub pragul recomandat investițiilor.