Istoria gastronomică a României. Rețete pierdute pe vecie. Chef Paul Siserman (Cluj): Singurul produs autentic românesc e coliva
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Cu ocazia Zilei Naționale a României, chef Paul Siserman împărtășește cu Cluj24 mai multe idei referitoare la istoria și cultura bucătăriei românești, trecând în revistă informații dintre cele mai interesante și mai puțin știute, de la rețete dispărute la aportul noilor generații de bucătari.
„E o diferență între bucătăria tradițională românească și cea autentic românească. Tradițional, putem vorbi chiar de shaorma, fiindcă după 30 de ani de existență, s-a integrat în bucătăria din România.
Iar dacă vorbim de autentic românesc, discuția e foarte largă, pentru că fiecare stat își revendică cel puțin un tip de mâncare. Aici trebuie menționată migrația popoarelor, întrucât cultura, implicit gastronomia, capătă noi valențe odată ce popoarele diferite se intersectează.
De exemplu, sarmalele provin din Iran, s-au răspândit în Turcia și Grecia, prin urmare nu sunt un preparat autentic românesc, ci unul tradițional, care s-a integrat foarte bine în bucătăriile de aici. La fel și micii. Se găsesc în toată Europa de Est și în Turcia, unde se numesc shish kebab”, notează acesta.
Cu alte cuvinte, unele produse au căpătat o valență românească, dar nu aparțin românilor.
„Singurul produs autentic românesc, care nu se găsește în altă cultură, e coliva. Există ceva similar în Grecia, dar nu este întocmai același preparat”, completează el.
Cele mai râvnite preparate din bucătăriile cu specific românesc. Ingredientul preferat al ardelenilor
Potrivit spuselor sale, în bucătăriile cu specific românesc, cele mai apreciate preparate sunt sarmalele și tochitura cu mămăligă. Pe o arie mai restrânsă, la Cluj, acestea variază în funcție de sărbătoare.
„În general, merg mâncărurile mai grase, sarmalele cu carne sau cele de post, apreciate mult în ultimul timp, dat fiind că se apropie Crăciunul, iar mulți români postesc. Primăvara, bineînțeles că avem mielul.
Citește continuarea pe cluj24.ro.
ARTICOL PRELUAT DE PE CLUJ24.RO
![Război pe salarii la Antena 1! Cât primește Irina Fodor la Asia Express și ce scrie în contractul secret al lui Radu Vâlcan [GALERIE FOTO]](https://images.libertatea.ro/1/XyXk9ljaHR0cHM6Ly9hcGktd2lkZ2V0cy5yaW5naWVyLnJvL3N0b3JhZ2UvdXBsb2Fkcy9hcnRpY2xlL3RRZ0Jkb1Z2dnhxZmNPMm9uRmpJbmpKczhCN0ttVFR5OUxFS2pWaFUuanBnkZMFzQHgzQEw3gABoTEE)
![Aici se duc banii din televiziune! Intrați în vila de lux cu 7 camere a familiei Fodor: Au un măslin uriaș în curte și bucătărie de 22 mp [30 FOTO]](https://images.libertatea.ro/1/Ldyk9ljaHR0cHM6Ly9hcGktd2lkZ2V0cy5yaW5naWVyLnJvL3N0b3JhZ2UvdXBsb2Fkcy9hcnRpY2xlL2E2OWFNRk9WcHd0TUJLZEs1UWtzbm9DVE9zdW9Tb0V5MDZIdUowWGQuanBnkZMFzQHgzQEw3gABoTEE)
ivryernest 02.12.2022, 16:17
Pentru mine, cuvântul "CHEF" înseamnă "PETRECERE". În altă ordine de idei : în vechiul regim, erau alimente foarte bune care acum nu mai există nicăieri. Cașcavalul de Dobrogea a dispărut. Să nu-mi spuneți că și acum se găsește. Ăsta NU-I cașcaval de Dobrogea, ci o imitație nereușită. Pastrama de porc a dispărut. Ceeace se vinde acum drept pastramă nu are nici un gust, e plină de apă și de chimicale. Pe românește, le zice "E-uri"... Șerbeturile de la Fabrica de produse zaharoase București au dispărut. Cred că și fabrica. Șerbeturile erau fabuloase, iar ciocolata amăruie putea să concureze cu cea mai fină ciocolată elvețiană. Nimic nu mai există ! Și pâinea neagră ! Unde-i pâinea neagră ? O vânzătoare de la o brutărie mi-a spus, în urmă cu destui ani : "Pâinea neagră a murit odată cu Ceaușescu". Acum există numai imitații de pâine, pline de produse chimice și de culoare (ca să pară neagră...). Înainte, o persoană care făcea mâncare într-un restaurant se chema BUCĂTAR — cuvânt românesc tradițional. Iar mâncarea era bună. Acum, aceeași persoană se cheamă "CHEF". Oare dece ?