Sorin Grindeanu și PSD, desființați într-un prestigios ziar german: „Fură, dezbină și domnește”

De ce a câștigat PSD alegerile în mod repetat?

Partidul Social Democrat din România, PSD, este considerat a fi extrem de corupt – și, cu toate acestea, este ales în mod repetat de decenii întregi. Cum este posibil acest lucru?, arată celebra publicație.

Căderea premierului României, Ilie Bolojan, a fost orchestrată de două partide care aparțin unor tabere politice aparent opuse: Alianța pentru Unirea Românilor (AUR) este un partid naționalist de extremă dreaptă, susținător al proiectului României Mari. Partidul Social Democrat (PSD) aparține, cel puțin formal, centrului-stânga, afirmă ziariștii germani.

Însă etichetările ideologice nu sunt de mare ajutor pentru cineva care dorește să înțeleagă aceste partide. Deși AUR este naționalist, ascensiunea sa continuă în sondaje are o altă cauză: AUR este perceput (încă) drept un partid anti-sistem. Într-o țară în care nemulțumirea față de toate partidele de la guvernare este profundă, AUR profită de faptul că nu a purtat niciodată responsabilitatea guvernării.

În schimb, PSD s-a aflat la putere în cea mai mare parte a timpului, încă de la sfârșitul sângeros al comunismului din 1989. Chiar și atunci când a intrat în opoziție la nivel național, i-a rămas mereu provincia, unde primarii și baronii săi locali sunt extrem de puternici. Totuși, de ce a câștigat PSD alegerile în mod repetat, în condițiile în care nu este considerat fără motiv ca fiind extrem de corupt?

Formal social-democrat, dar deschis către naționalism

Oliver Jens Schmitt, istoric specializat în Europa de Sud-Est, fin cunoscător al României și profesor la Viena, reamintește faptul că partidul a beneficiat inițial, în anii ’90, de un avantaj enorm la start, deoarece a preluat infrastructura aparatului comunist.

Acesta este și unul dintre motivele pentru care PSD a rămas până astăzi puternic în provincie. În plus, se adaugă și faptul că unele partide liberale românești abia reușesc să privească dincolo de orizontul Bucureștiului.

În schimb, PSD este un «partid al primarilor», spune Schmitt, subliniind faptul că această forță îl face, în același timp, vulnerabil:

„Depinde de capacitatea de a distribui susținătorilor și alegătorilor resurse, contracte publice și funcții, dar și cadouri electorale, mergând până la mălai sau cafea. Prin urmare, o pierdere a puterii este deosebit de amenințătoare pentru acest partid”.

„Să mențină mașinăria intactă ”

În esență, se arată în articol, mașinăria de putere a PSD a reușit, timp de decenii, să redirecționeze fonduri statale și europene către propria clientelă.

De la liderul partidului, Sorin Grindeanu, se așteaptă – la fel ca de la toți predecesorii săi – să mențină această mașinărie intactă și să păstreze deschis accesul la resurse. Faptul că premierul național-liberal Bolojan a vrut să pună capăt acestor practici și a înregistrat primele succese în acest sens a determinat PSD să îl debarce, alături de naționaliștii de la AUR.

Pentru PSD, nu au existat aproape deloc rețineri ideologice în acest sens. „Multe cadre din PSD au o atitudine antioccidentală. La nivelul bazei, mulți membri împărtășesc ideologia AUR. În esență, PSD este un partid de clientelă, naționalist-populist, a cărui orientare pretins proeuropeană se referă în primul rând la fondurile europene”, afirmă Schmitt.

Susținere de la Bruxelles

Acest model de succes a funcționat mult timp, mai ales că, de la aderarea României la UE în 2007, a fost alimentat și de miliardele generoase din fondurile de subvenționare de la Bruxelles. Totuși, structura de vârstă a susținătorilor săi devine o problemă pentru partid.

Schmitt declară: „Numărul alegătorilor lor a scăzut dramatic de-a lungul anilor, de la 3,2 milioane în 2016, la puțin peste două milioane în 2024. Pe de o parte, electoratul partidului dispare din cauze naturale, pe de altă parte, acesta migrează către AUR.”

În schimb, partidul beneficiază încă de susținere în cadrul UE. Grupul Alianței Progresiste a Socialiștilor și Democraților din Parlamentul European nu a condamnat alianța partidului său partener cu radicalii de dreapta de la București. La urma urmei, PSD aduce acolo 11 mandate.

„Acest lucru obligă stânga europeană să nu își respecte strategia cordonului sanitar (Brandmauer) în cazul României și să închidă ochii în fața unei alianțe formate din postcomuniști corupți și extremiști de dreapta, avizi de bani și funcții”, afirmă Schmitt.

Siegfried Mureșan formulează o concluzie similară. Deși, în calitate de europarlamentar din partea liberalilor lui Bolojan, acesta este, la propriu, parte implicată în acest conflict, analiza sa este împărtășită și de observatori independenți.

„Aflat la putere, PSD a luat întotdeauna măsuri populiste pe termen scurt, care au generat inflație și o datorie publică mai mare – pentru ca apoi să se retragă în opoziție imediat ce apăreau crizele”, schițează Mureșan rețeta partidului, pe care o numește „cinică, dar eficientă”.

Plata fondurilor europene, pusă în pericol

Între timp însă, AUR este pe cale să devanseze PSD, copiind metodele acestuia, dar fără „mantia” proeuropeană. Totodată, se observă acum prăpastia dintre retorica și acțiunile socialiștilor europeni, critică Mureșan:

„Au fost prea tăcuți în ceea ce privește alianța partidului lor membru din România cu extremiștii antieuropeni pentru dărâmarea unui șef de guvern proeuropean și orientat către reforme”.

Mureșan avertizează, de asemenea, că plata viitoarelor tranșe din Planul Național de Redresare și Reziliență(PNRR) pentru România riscă să fie pusă în pericol. România mai are timp doar până în luna august pentru a accesa cele zece miliarde de euro rămase din fondurile de redresare.

În cele zece luni de mandat ca șef al guvernului, Bolojan a cooperat cu Comisia Europeană și a agreat un plan de reformă pentru a maximiza absorbția fondurilor cuvenite României și pentru a recupera întârzierile acumulate de guvernele anterioare.

Mureșan a declarat că se așteaptă ca cea de-a patra tranșă de fonduri să fie virată în cursul săptămânii viitoare. Totuși, plata sumelor rămase ar fi pusă în pericol dacă următorul guvern nu va continua reformele.

Există „un risc real” ca acești bani să fie pierduți pentru România, susține Mureșan. Asta deoarece motivul real pentru care PSD l-a debarcat pe Bolojan ar fi fost, în cele din urmă, chiar reformele sale. Acestea ar fi afectat „interesele financiare” ale PSD și ale clientelei sale.

Ilie Bolojan, demis prin moțiunea de cenzură depusă de PSD și AUR

Reamintim că, pe 5 mai, Parlamentul l-a demis pe premierul Ilie Bolojan prin moțiunea de cenzură depusă de PSD și AUR, și odată cu el a picat întregul Guvern, după 11 luni de la învestire. Partidul lui Sorin Grindeanu și-a retras însă miniștrii cu două săptămâni înainte. Au fost 281 de voturi pentru moțiunea de cenzură, adică exact numărul de voturi cu care a fost demis premierul Florin Cîțu în octombrie 2021.

Criza politică din România a început în aprilie 2026, odată cu spectacolul politic organizat de PSD la Palatul Parlamentului intitulat „Momentul Adevărului”, un referendum intern unde social-democrații au votat retragerea sprijinului pentru premierul liberal Ilie Bolojan.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE