Ce au răspuns elevii de-a XII-a la simularea unui interviu de angajare: „Vreau un program ok de lucru, să nu fiu extenuat, să fie armonie. Cum aș putea să fac rost de un interviu pe bune?”
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Elevii de clasa a XII-a care învață la liceul teoretic „Decebal” din București au trecut, astăzi, prin emoțiile primului interviu de angajare din viața lor. Nu a fost un interviu real, ci doar simularea experienței care îi așteaptă pe copii în viitor. Evenimentul, organizat de asociația EduAct, a adus laolaltă recrutori, oameni din HR, profesori, dar și experți în legislația muncii - cu toții urmărind un singur scop: să-i pregătească pe tineri pentru momentul când se vor afla în fața unui angajator.
Cuprins:
- Speed Date pentru carieră și viitor
- „Mi-aș dori să lucrez în spital, să ajut oamenii cu probleme. Cred că m-aș descurca bine”
- „O experiență care mă va pregăti pentru viață”
- România, printre țările cu cele mai ridicate rate ale abandonului școlar din Europa
- Costul economic al abandonului școlar
- Intervenții pe termen lung pentru prevenirea abandonului
Speed Date pentru carieră și viitor
Aglomerație mare, azi dimineață, în sala de sport a liceului teoretic Decebal, acolo unde peste 100 de elevi au trăit o experiență unică: au aflat, de la firul ierbii, cum se desfășoară un interviu de angajare și care sunt etapele procesului de recrutare.
Întâlnirea specialiștilor cu copiii a fost organizată sub forma unui speed date: fiecare elev a beneficiat de 5 minute de training oferit de câte un specialist HR. Vorbim despre o interacțiune directă, față în față, în timpul căreia cei doi interlocutori au avut o discuție despre carieră și viitor.
Toate întrebările copiilor și-au găsit astăzi răspunsul, căci la eveniment au participat, pe lângă cei 16 recrutori, și patru invitați speciali: Cătălina Damaschin, avocat specializat în Dreptul Muncii, Oana Năstasă, responsabil HR la Camera de Comerț, Industrie și Agricultură Franceză din România, Adrian Stoiciu, responsabil HR la LPP România Fashion și Cristina Florescu, expert în legislația muncii la Green Horse Games.
Specialiștii au discutat despre abilitățile tinerilor, despre calitățile celor care intră în câmpul muncii fără experiență, fără background profesional, le-au vorbit elevilor despre drepturile angajaților aflați în perioada de probă, despre angajatorii străini care activează în România și despre ceea ce caută ei la un angajat. Invitații le-au vorbit copiilor și despre cum arată CV-ul perfect punctând, totodată, greșelile pe care orice candidat ar trebui să le evite atunci când își redactează CV-ul.
„Mi-aș dori să lucrez în spital, să ajut oamenii cu probleme. Cred că m-aș descurca bine”
După ce discuțiile s-au încheiat, introducerea a fost prezentată, iar sfaturile au fost oferite au urmat emoțiile. Sau, mai bine zis, curiozitatea tinerilor care de-abia așteptau să afle cum e la un interviu și ce înseamnă presiunea tirului de întrebări.
Cum ai gestiona o situație dificilă, ce așteptări ai de la viitorul tău manager, ce așteptări ai de la viitorii tăi colegi, cum ai gestiona stresul, cum te-ai descurca într-o situație contra-timp, cât de bine reușești să respecți un date-line? Sunt doar câteva dintre întrebările adresate copiilor.
Reacțiile lor? Am observat în sală priviri pierdute, umeri ridicați, zâmbete timide. Dar am văzut și copii determinați, care știu ce-și doresc, care și-au trasat de pe acum foarte clar drumul în viață, copii care și-au ales deja viitorul parcurs educațional și cariera.
Majoritatea sunt interesați, cum este și firesc, de joburi bine plătite, motiv pentru care mulți au spus că vor să se axeze pe zona de marketing, afaceri, business ținând facultăți precum Academia de Studii Economice.
Am avut însă și surpriza să auzim de la ei că-și doresc să facă bine celor din jur. Unul dintre tinerii prezenți la interviu a spus recrutorului că și-ar dori foarte mult să devină fizioterapeut pentru că oamenii are nevoie de astfel de tratamente.
O altă elevă a întrebat unde ar putea să se angajeze după ce termină școala postliceală sanitară, iar o alta a spus că și-ar dori foarte mult să devină psiholog clinician. „Să lucrez în spital, nu cu adulți sau copii, cu oameni care suferă de anumite afecțiuni, cu probleme. Ar fi provocări noi, nu ar fi rutină, asta mi se pare cel mai interesant și eu cred că m-aș descurca bine”.
„O experiență care mă va pregăti pentru viață”
Unul dintre elevii care au participat la simularea interviului de angajare a mărturisit în fața recrutorului că este pasionat de gastronomie și asta va face pe viitor. „Am căutat o facultate care să mă ajute să mă dezvolt în această direcție și am găsit la Agronomie”. Tânărul a spus că-și dorește de la viitorul său angajat un program de lucru ok, să nu fie extenuat, își dorește o echipă frumoasă, armonie și a adresat specialitului HR din fața lui o întrebare: „Cum aș putea să fac rost de un interviu?”.
Se referea la un inetrviu real. Răspunsul a venit pe loc: îți faci un portofoliu și bați la ușa restaurantelor. Băiatul asculta atent, iar în privirea lui se citea implicare maximă. Pentru că acel copil realmente era interesat să afle cum își poate constui o carieră de succes.
Într-o oră și jumătate de discuții, tinerii au învățat cum să se prezinte la un interviu, cum să răspundă întrebărilor, au aflat ce urmăresc angajatorii, ce abilități și competențe vânează aceștia. Și a fost o experiență care va conta pentru ei, care ar putea face diferența dintre succes la început de carieră sau eșec. „A fost o experiență interesantă, cred că mă va ajuta pe viitor, cred că este important să știi ce te așteaptă pentru a te putea pregăti să faci față”, a fost unul dintre cele mai frumoase și sincere răspunsuri venite din partea elevilor.
În sală au existat și tineri antreprenori la început de drum, iar pe ei această întâlnire i-a ajutat de două ori mai mult: au aflat cum să se prezinte la un interviu de angajare dar, în același timp, cum să recruteze, la rândul lor.
România, printre țările cu cele mai ridicate rate ale abandonului școlar din Europa
România continuă să se confrunte cu una dintre cele mai grave probleme structurale din educație: abandonul școlar. Deși în ultimul deceniu procentul tinerilor care părăsesc timpuriu școala a scăzut ușor, țara noastră rămâne printre statele cu cele mai ridicate rate din Uniunea Europeană. Iar consecințele nu se văd doar în statistici educaționale, ci și în economie și pe piața muncii, unde lipsa forței de muncă pregătite devine din ce în ce mai accentuată.
Potrivit unui studiu OECD realizat în 2024, 16,8% dintre tinerii români cu vârste între 18 și 24 de ani au abandonat școala, aproape dublu față de media europeană, de 9,4%. În timp ce țări precum Spania și Bulgaria au reușit să reducă semnificativ fenomenul, România a rămas aproape la același nivel în ultimii ani.
Situația este și mai gravă în mediul rural, unde aproape unul din patru copii — 26,3% — abandonează școala sau nu reușește să o finalizeze. La tranziția către liceu, între 15 și 19 ani, aproape o treime dintre adolescenți nu mai sunt înscriși în nicio formă de învățământ. Specialiștii atrag atenția că abandonul nu apare brusc, ci este rezultatul unor ani întregi de absențe, repetenție și lipsă de perspectivă.
Costul economic al abandonului școlar
Efectele se resimt direct în economie. În timp ce companiile reclamă dificultăți în găsirea angajaților calificați, specialiștii susțin că problema își are rădăcinile în sistemul educațional, acolo unde mii de copii au fost pierduți din parcursul școlar încă din gimnaziu.
Conform analizelor OECD din 2025, rata de ocupare în rândul adulților cu vârste între 25 și 64 de ani crește constant odată cu nivelul de educație și calificare. În același timp, un raport realizat de AmCham România și Universitatea din București arată că abandonul școlar generează pierderi de aproximativ 2,3 miliarde de euro anual pentru economia românească. În ultimii 11 ani, pierderile cumulate au depășit 15,7 miliarde de euro.
Datele indică faptul că un elev care abandonează școala va câștiga, pe parcursul vieții, cu aproape 200.000 de euro mai puțin decât un absolvent de liceu. Diferența înseamnă venituri mai mici, consum redus și contribuții mai scăzute la bugetul de stat și la sistemele sociale. În condițiile în care România pierde, în medie, aproximativ 23.000 de elevi din fiecare cohortă școlară începând cu anul 2005, impactul economic devine unul major.
Intervenții pe termen lung pentru prevenirea abandonului
În acest context, Asociația EduAct încearcă să combată fenomenul prin programe educaționale construite pe termen lung. În cei patru ani de activitate, organizația a dezvoltat un model de intervenție care urmărește elevii pe întreg parcursul școlar — de la ciclul primar până la liceu.
Programele combină educația non-formală, literația digitală și orientarea profesională și sunt implementate în unități de învățământ considerate vulnerabile de către Banca Mondială. În prezent, peste 1.400 de beneficiari participă anual la aceste activități.
Pe fondul acestor realități, EduAct lansează campania de conștientizare „Anii lor absenți ne lipsesc tuturor”, prin care transmite un apel către companii, instituții și societatea civilă. Mesajul campaniei este că abandonul școlar nu reprezintă doar o problemă individuală sau a sistemului de educație, ci o pierdere colectivă, cu efecte directe asupra dezvoltării economice și sociale a României.
Un al doilea eveniment de orientare profesională practică destinat elevilor de clasa a XII-a va avea loc în același format săptămâna viitoare, în cadrul liceului teoretic Lucian Blaga din Capitală.
