Cum ne protejăm de poluarea din orașele mari ale României și ce pericole ascunde aceasta. Interviu cu Bogdan Tănase, medic primar în chirurgia toracică

Poluarea în București

Bogdan Tănase a explicat că, în ultimul deceniu, incidența unei variante de cancer a crescut destul de mult, din diferite motive: „Poluarea este un factor de risc important pentru cancerul bronhopulmonar. Din păcate, poluarea, mai ales cea produsă de autovehicule, cum e cazul în București, poluarea cu particule sub 5 nanomicroni, înseamnă un risc ridicat de cancer broncopulmonar, în principal de o variantă care se numește adenocarcinoma.

Incidența acestei variante a crescut destul de mult. Vorbim de noduli pulmonari sau tumori periferice. Acum 10 ani sau 20 de ani principalul factor de risc era fumatul de țigarete, fumul de țigară nu pătrunde așa de adânc în plămâni, irită în principal partea centrală a bronșilor principale și acel cancer, se numea cancer scuamos.

Acum vorbim de niște tumori care sunt localizate mai în periferia plămânilor. Pornesc ca niște mici noduli localizați în periferie, iar semnele de alarmă, ca să spun așa, sunt destul de tardive, fiindcă cresc, pot ajunge la dimensiuni mai mari, fără să atingă vreo structură importantă și să cauzeze niște semne de alarmă.”

Ne protejează masca de poluare?

Bogdan Tănase a făcut și clarificări în legătură cu felul în care ne poate proteja masca de poluarea din orașele mari: „Masca de pe vremea COVID-ului protejează, bineînțeles. Cu cât are un filtru mai ridicat, FFP 1, 2, 3, cu atât protejează mai mult. Măștile, de fapt, sunt măștile FFP. Acesta e rolul lor, să-i protejeze pe cei care lucrează cu pulberi, cu particule, cu lucruri în industrie. Și atunci, da, ne protejează.

Trebuie să plătim un preț pentru faptul că stăm în orașele mari, o spun statisticele care măsoară calitatea aerului din București sau din orașele mare ale României. ”

Cum arată un plămân poluat

Bogdan Tănase a explicat și care sunt diferențele dintre un plămân poluat și unul sănătos, și cum ar trebui să arate un plămân sănătos, al unui pacient de 20 de ani.

„E o diferență care se vede și atunci când operezi un pacient de 20 de ani versus un pacient care are 60 de
ani. Toate aceste particule determină niște pete numite antracotice pe plămân. Sunt niște pete negre.
Plămânul unui pacient de 20 de ani este un plămân roz, frumos, aerat. Pe când plămânul unui pacient care
a fost expus la aceste pulberi are niște pete negre, ca niște vânătăi, mai mult sau mai puțin.

Dincolo de faptul că această poluare produce cancer bronhopulmonar, poate produce inclusiv alte patologii pulmonare. Vorbim de fibroză pulmonară, vorbim de emfizem pulmonar. Bineînțeles, toate astea sunt produse și de fumat. Trebuie subliniat lucrul ăsta și nu trebuie ocolit. Chiar dacă toată lumea știe că fumatul este un factor de risc pentru diverse patologii, mai avem mult până să reducem semnificativ incidența fumatului.”

Interviul integral poate fi urmărit în clipul video de la începutul articolului.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE