Generalul Mark Kimmitt, diplomat de rang înalt în administrația Bush: „România a demonstrat o mare dorință de a sprijini apărarea împotriva președintelui Putin”

Carieră militară de 30 de ani

Mark Kimmitt (71 de ani) a fost asistent al secretarului de stat pentru afaceri politico-militare în perioada 2008-2009, în timpul administrației George W. Bush. Înainte de aceasta, a fost adjunct al secretarului adjunct al apărării pentru afaceri în Orientul Mijlociu, în perioada 2006-2008. 

Aceste funcții au fost ocupate după o carieră militară de 30 de ani, pe parcursul căreia a avut mai multe funcții importante, fiind, printre altele, director adjunct pentru strategie și planuri în cadrul Comandamentului central al SUA, director adjunct pentru operațiuni în cadrul forțelor de coaliție din Irak și având misiuni importante de comandă în întreaga lume.

Mark Kimmitt a absolvit Academia Militară a Statelor Unite de la West Point, făcând parte din promoția 1976, și a obținut un masterat în administrarea afacerilor la Universitatea Harvard. De asemenea, a obținut diplome de Master of Arts de la United States Army Command and General Staff College și de la National Defense University.

Libertatea: Este timpul să renunțăm la „apărarea activă” în Ucraina?
Mark Kimmitt: Da, este timpul să renunțăm la apărarea activă în Ucraina. Am observat că apărarea activă este o decizie tactică ce spune că schimbi spațiu pentru timp. Este o formă de război de uzură în care ideea este de a utiliza avantajul apărătorului pentru a diminua în timp puterea inamicului care atacă. Această metodă s-a dovedit ineficientă în ultimii ani, câmpul de luptă transformându-se într-un impas. Dacă armata ucraineană nu poate reveni la ofensivă prin manevre, război și lupte aeroterestre, mă tem că nu vom asista decât la continuarea impasului pe termen nelimitat. 

Putin ar putea avea, în timp, un avantaj cantitativ

– A mușcat Vladimir Putin mai mult decât poate mesteca în Ucraina?
– Nu cred că președintele Putin a mușcat mai mult decât poate mesteca în Ucraina. Rămâne că corelația de forțe, care este o formă de determinare matematică a războiului folosită de ruși, ar demonstra că, în acest moment, Rusia ar trebui să fie capabilă să continue războiul pentru o perioadă destul de lungă. 

Este clar că Putin a fost surprins de îndemânarea, curajul și loialitatea forțelor ucrainene, dar, în cele din urmă, acest tip de război se bazează pe cantitatea de resurse, iar Rusia are mult mai multe trupe, mult mai multe resurse și mult mai mult echipament militar decât Ucraina. Părerea mea este că, atât timp cât președintele Putin continuă în aceeași linie, iar poporul și armata sa sunt dispuși să lupte, în timp vor avea un avantaj cantitativ, care va depăși în cele din urmă capacitatea și dorința Ucrainei de a lupta.

– Care sunt, în opinia dumneavoastră, șansele unui plan constructiv și onest de pace pentru viitorul Ucrainei?
– Nu cred că președintele Putin și-a schimbat scopurile de război, obiectivul, și anume să cucerească teritoriul Ucrainei, să-l înlăture pe Zelenski și partidul său și apoi să refuze Ucrainei posibilitatea de a adera la NATO. Nu există nimic din ceea ce am văzut până în acest moment care să indice că, chiar și în cazul unui acord de pace, președintele Putin este dispus să îl onoreze sau să își schimbe obiectivele de război.

– De la începutul războiului din Ucraina am văzut multă diplomație și nu prea multe acțiuni concrete. Cât de periculos este acest exces de diplomație pentru Ucraina?
– Nu au existat suficiente acțiuni concrete, aveți dreptate. Este clar că administrația Biden a considerat că diplomația era cheia pentru a-l face pe președintele Putin să înțeleagă greșelile pe care le-a făcut atacând Ucraina. Aceasta a fost, în opinia mea, o abordare naivă. S-a demonstrat încă de la invazia Crimeei din 2014 că singurul lucru pe care președintele Putin îl înțelege este forța.

Și chiar și atunci când a fost luată decizia de a folosi forța și de a sprijini forțele militare ale Ucrainei, aceasta a fost insuficientă și a venit cu prea multe condiții pentru a respinge atacurile rusești.

– Cât de vulnerabilă este Rusia lui Putin în prezent comparativ cu Rusia lui Putin din februarie 2022?
– Cred că analiștii au fost surprinși de cât timp a putut Rusia să reziste și să-și mențină poziția. Sincer, este în multe privințe mai puternică din punct de vedere economic acum datorită exporturilor de petrol și eșecului sancțiunilor de a avea un efect asupra economiei ruse sau asupra oligarhilor ruși individual.

Acestea nu au avut efectele anticipate. Prin urmare, aș spune că Rusia, din punct de vedere economic, este la fel de puternică cum era în februarie 2022. Cred că există vulnerabilități în Rusia, în primul rând legate de sprijinul public pentru război.

Cred că acest lucru îl costă pe președintele Putin, dar în acest moment nu pare să existe vreo capacitate a sprijinului public de a schimba opiniile, obiectivele sau, sincer vorbind, controlul președintelui Putin asupra țării.

– Cum vedeți viitorul Ucrainei și al Europei de Est în circumstanțele actuale?
– Ei bine, cred că atât timp cât Europa este hotărâtă să sprijine Ucraina și să își crească bugetele de apărare, cred că viitorul Europei este mult mai bun acum în ceea ce privește apărarea împotriva atacului rusesc decât era în 2022. Dar acest lucru depinde de sprijinul public din partea capitalelor europene pentru a continua sprijinul pentru Ucraina și consolidarea capacităților lor defensive.

„România este în pericol, ținând cont de poziția sa”

– Cât de delicată este, de fapt, poziția României în contextul războiului din Ucraina și cum ar trebui să acționeze și să reacționeze România?
– Occidentul este foarte plăcut surprins, chiar impresionat de cât de importantă a fost România pentru apărarea Europei împotriva președintelui Putin. Ca stat în prima linie a frontului a demonstrat un mare curaj și o mare dorință de a sprijini apărarea împotriva președintelui Putin și a atacurilor sale ilegale în Ucraina.

Ca urmare, cred că o legătură continuă între Ucraina, România și Occident este cel mai mare garant al securității în Europa. Iar România a fost o mare parte a acestui lucru. Și cred că ucrainenii ar trebui să fie foarte, foarte recunoscători pentru sprijinul pe care România l-a oferit.

– Este cumva România în pericol, ținând cont de poziția sa?
– Da, România este în pericol și de aceea cere ca acest lucru să nu fie văzut doar ca o luptă a României, ci ca o luptă a Europei. De aceea, Europa trebuie să rămână unită, împreună cu sprijinul SUA.

Foto: Profimedia

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro