Cine îl adoptă pe antreprenorul-erou? Bătălia politică pe guvernarea neoliberală între PNL și USR-PLUS

În acest articol vom face o analiză electorală comparativă a Partidului Național Liberal (25,18%) și a Alianței USR-PLUS (15,37%), cu mențiunea că, totuși, PNL este formațiunea politică ce domină în zona „dreptei” neoliberale. Și unii, și alții se plasează în zona politicului „depolitizat”, la pachet cu „absolutizarea nomos-ului economiei” (Diego Fusaro), dereglementarea și statul minimal fiind noii idoli ai modernității unidimensionale.

La fel ca la precedentele articole, vom sublinia anumite aspecte ce țin de distribuția geografică a voturilor/mandatelor obținute de PNL și USR-PLUS. Datele electorale folosite sunt cele furnizate de Biroul Electoral Central (BEC).

Geografia votului – unde a câștigat USR-PLUS în fața liberalilor

La nivel național (inclusiv cu voturile din diaspora), PNL a obținut 1.486.402, Alianța USR-PLUS a obținut 906.965 de voturi.

• În funcție de regiunile de dezvoltare, valorile procentuale maxime și minime pentru PNL s-au înregistrat în regiunile Nord-Vest (29,41%), respectiv Nord-Est – Moldova (22,74%).

• Pentru USR-PLUS, valoarea maximă s-a înregistrat în București-Ilfov (27,81%), iar minimă, în Sud-Vest – Oltenia (8,13%) – Tabelul 1. 

Tabelul 1. PNL și USR-PLUS (%) în funcțiile de regiunile de dezvoltare (Camera Deputaților)

Recomandări

Rufin Zamfir, expert în dezinformare rusească: „Este obligatoriu ca instituțiile competente să verifice dacă Rusia a interferat în procesul electoral din România”

Raportul de vot, calculat prin împărțirea valorilor procentuale ale PNL la cele ale USR-PLUS, coloana 3 din Tabelul 1, indică faptul că valori subunitare (adică acolo unde USR-PLUS a înregistrat procente superioare PNL) s-au înregistrat în București-Ilfov (0,84) – vezi Tabelul 1 și Figura 1. 

Pe județe, PNL a înregistrat procente superioare mediei partidului în 20 de circumscripții, iar USR-PLUS, doar în nouă.

Cele mai mari trei valori procentuale pentru PNL s-au înregistrat în: 

• Giurgiu – 46,60%,
• Sibiu – 41,64%
• Teleorman – 39,26%.

Iar cele mai mici, exceptând județele Covasna și Harghita, în: 

• Mureș – 15,81%
• Buzău – 16,53%
• Brăila – 17,71%.

Pentru USR-PLUS, în top trei județe ca valoare procentuală au intrat: 

Recomandări

Mircea Geoană, când ocupa funcția de ministru de externe, l-a angajat pe Călin Georgescu drept consilier personal

• municipiul București – 29,39%
• Timiș – 28,71%
• Brașov – 26,79%

La polul opus, scorurile cele mai mici au venit din: 

• Mehedinți – 3,94%,
• Giurgiu – 5,08%
• Teleorman – 5,13%.

Harta raportului de vot (procentele PNL împărțite la cele ale USR-PLUS, cu procent supraunitar, mai mare de 1, ce arată că PNL este dominant, invers, USR este dominant când valoarea este subunitară, mai mică de 1) indică un fapt simplu: din cele 42 de județe, liberalii au avut procente superioare celor de la USR în 39.

În doar trei județe, cei de la USR-PLUS le-au fost superiori celor de la PNL – în municipiul București, Timiș și Brașov, la care se adaugă diaspora (32,59% USR și 24,93 % – PNL; raport de vot PNL/USR-PLUS = 0,76) – vezi Figura 2.  

La nivel de localitate/unitate teritorial administrativă de bază (UATB), în cinci așezări rurale, PNL a înregistrat valori mai mari de 80% – mai jos este lista acestor localități.

1. Moșteni (județul Teleorman) – 85,39%.
2. Cireșu (județul Brăila) – 82,74%.
3. Singureni (județul Giurgiu) – 82,30%.
4. Letca Nouă (județul Giurgiu) – 81,81%.
5. Toporu (județul Giurgiu) – 80,15%.

Recomandări

Mulțumim, Klaus! Aroganța, lăcomia și servilismul au produs, în mod uimitor, speranță

În județul Giurgiu, de pildă, PSD îi zdrobea pe liberali la alegerile parlamentare din 2016 – înregistrând aici cel mai mare scor din țară, deși PNL deținea de ani buni cârma județului (la alegerile parlamentare din 2016, în localitățile din Giurgiu de mai sus, PSD a obținut următoarele rezultate: Letca Nouă – 78,72%; Singureni – 89,26%; Toporu – 88,94%).

Patru ani mai târziu, mai mulți traseiști politici, inclusiv cei din cele trei localități rurale date ca exemplu, au pus umărul la o victorie detașată a galbenilor, care și-au luat județul înapoi. (Pentru clientelism PNL, a se vedea Aurelian Giugăl, Matei Costinescu, Small-Time Clientelism: The Rising Fortunes of the Romanian National Liberal Party, 1990–2016. Communist and Post-Communist Studies (2020) 53 (2): 25–46)

La polul opus, în 56 de localități, PNL a înregistrat valori sub un procent.

Pentru USR-PLUS, top trei procente s-au înregistrat în așezările rurale:

1. Foeni (județul Timiș) – 53,96%.
2. Leordina (județul Maramureș) – 50,00%.
3. Dumbrăvița (județul Timiș) – 49,60%.
4. Rona de Sus (județul Maramureș) – 46,77%.
5. Sânpetru (județul Brașov) – 46,30%.

Invers, la polul opus, în 110 localități USR-PLUS a înregistrat valori sub un procent.

Tabel 1. PNL și USR-PLUS: numărul total al localităților pe intervale procentuale

În 1.430 de localități, adică un procent de 44,95%, PNL a obținut procente superioare mediei naționale (de 25,18%) – pentru distribuția voturilor PNL la nivel de localitate vezi Figura 3. 

În cazul USR-PLUS, doar în 151 de localități partidul a obținut mai multe voturi decât PNL. În 267 de localități, adică un procent de 8,39%, USR a obținut procente superioare mediei naționale (medie națională de 15,37%) – Figura 4 pentru distribuția voturilor USR-PLUS.

Alte diferențe demografico-electorale:

• Urban PNL (inclusiv București) vs rural – 23,83% vs 26,82%.
• Urban USR-PLUS (inclusiv București) vs rural – 20,24% vs 7,92%.
• Municipii vs orașe PNL – 23,49% vs 25,36%
• Municipii vs orașe USR-PLUS – 22,07% vs 12,03%
• Rural Dobrogea (regiunea istorică) PNL – 26,58%.
• Rural Dobrogea (regiunea istorică) USR-PLUS – 8,77%.
• Rural Moldova (regiunea istorică, inclusiv județele Botoșani și Suceava) PNL – 24,54%.
• Rural Moldova USR-PLUS – 7,83%.
• Rural Oltenia (regiunea istorică) PNL – 26,51%.
• Rural Oltenia (regiunea istorică) USR-PLUS – 4,43%.

Concluzie: USR-PLUS are nevoie de o rețea în teritoriu mai bună

PNL își păstrează procentele, indiferent de distincțiile listate mai sus. Pentru USR-PLUS, ieșirea din urban mare (municipii) vine la pachet cu diminuarea substanțială a voturilor partidului, întrucât alianța nu dispune de o rețea teritorială solidă.

DE LA VOTURI LA MANDATE

Transpunerea voturilor în mandate se face pe baza formulei proporționale (metodele Hare – la nivel de circumscripție/județ și dHondt – la nivel național).

La Camera Deputaților, din totalul celor 312 mandate, PNL a câștigat 93 (un procent de 29,80%). La Senat, din totalul celor 135 de mandate, liberalii au câștigat 41 (30,37%) – pentru distribuția mandatelor la nivel județean, vezi Figura 5 de mai jos.

Partidului USR-PLUS i-au revenit 55 de mandate la Camera Deputaților – 17,62% și 25 la Senat – 18,51% – Figura 6.

Ce urmează: politici economice la care vor adera ambele partide?

Cele două partide/alianțe, PNL și USR-PLUS, se află acum în barca guvernării. Negocierile de după alegeri i-au adus PNL-ului nouă ministere, pentru USR-PLUS, șase. Dar unele foarte importante, precum Ministerul Sănătăţii și Ministerul Economiei, Antreprenoriatului și Turismului. Se anunță o perioadă ce are pe lista priorităților sectorul privat.

Cu vreo doi ani în urmă, actualul prim-ministru, Florin Cîțu, declara sus și tare că antreprenorul e eroul zilelor noastre, iar a pune sănătatea și educația la capitolul priorități, ei bine, asta sună a simplă propagandă. 

În mod sigur, o guvernare foarte pro-piață va eroda repede capitalul electoral al celor două partide mari de la putere. Pentru o țară cu multe inegalități interne, cu un nivel al salariului minim pe economie de un ridicol absolut, a pune și mai multe condimente, precum dereglementare și stat minimal, la ingredientele deja existente, asta e o cale sigură spre descreștere electorală a celor de la guvernare. 

Întrebarea retorică:

Cele două partide au ca scop crearea unei solidarități regionale și dezvoltare uniformă a întregului spectru social sau mai degrabă ordinea lucrurilor se învârte în jurul cuvântului magic privatizare?

În condițiile în care USR-PLUS nu are structuri organizatorice teritoriale precum PNL, și asta se vede din distribuția spațială a voturilor, a participa la o guvernare ce se anunță foarte dificilă și a spera că partidul poate crește în viitor sună deja a utopie politică.

Pentru mulți din USR, PNL, alături de PSD, reprezintă, după o formulă consacrată, politica „aceleiași mizerii”. Dar iată că acum useriștii sunt cot la cot cu liberalii în sfera puterii. Vor fi ei acei fachiri care merg pe cărbuni încinși fără să se ardă? Sau vor apăsa pedala reformelor (neo)liberale, așteptând (mioritic) să devină insignifianți electoral sau, mai rău, să se dilueze în partidul numărul 1 de pe zona de „dreapta”?

Pentru că, orișicât, un PNL realist, și liberalii au fost foarte realiști în toată perioada post-1989, nu are niciun interes ca partidul concurent să crească și să le sufle în ceafă!

Aurelian Giugăl este asistent universitar doctor în cadrul Departamentului de Antropologie culturală şi comunicare la Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării a Universității din București. Are doctorat în Științe Politice, Master în Politică Europeană și Românească și licență în Geografie.

George Secăreanu este doctor în geografie și cercetător la Centrul Interdisciplinar de Cercetări Avansate asupra Dinamicii Teritoriale.

Urmărește-ne pe Google News