Cum arată bilanțul real al Guvernului Bolojan. Nota de plată, achitată de populație
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Domnul Bolojan pare că s-a oprit cu înțelegerea mersului economiei la nivel de cooperativă. Ca să explic într-un limbaj pe înțelesul unei astfel de înțelegeri, performanță nu înseamnă să buzunărești contribuabilii captivi prin majorări de taxe – și să te lauzi că acum tu ai mai mulți bani în buzunar, și să îi mai buzunărești încă o dată prin inflație - băgând astfel economia în recesiune.
Performanță este ca economia să meargă mai bine – atunci buzunarul contribuabilului captiv să fie mai plin (prin inflație mai mică, salarii mai mari ca putere de cumpărare, companii care să producă și să exporte mai mult), și ca efect, și buzunarul tău să devină mai doldora, și nu cele ale evazioniștilor.
Un bilanț real la patru luni și 16 zile, cum i-a plăcut lui Bolojan să facă, arată cam așa:
- Au scăzut economia cu -0,2% în trimestrul III, față de perioada lui de referință (martie-iunie 2025), consecință a majorărilor de taxe din august. Este un pas mic, dar cu valoare de avertizarea timpurie pentru o recesiune profundă care va urma.
- Inflația a crescut la 10%, urmare a majorării accizelor, TVA-ului și a altor măsuri tembele raportate la faza ciclului economic și la plaja de măsuri eficiente, reale și chiar disponibile
- Au majorat prețul energiei electrice cu 75%, într-un singur an. Asta înseamnă că după ce au buzunărit indirect populația prin subvenționarea profiturilor fabuloase ale unor băieți deștepți (subvenționare care se plătește prin îndatorare la cele mai mari dobânzi din Uniunea Europeană), acum buzunărește direct populația.
- Bolojan a blocat total justiția timp de trei luni ca un Bulă mimând că vrea să facă ceva
- A crescut datoria bugetară în trimestrul III cu 32,7 miliarde de lei (6,4 miliarde de euro)
- A înghețat și supraimpozitat pensiile, neomițând înghețarea alocațiilor pentru copii și tăierea burselor elevilor și studenților.
De la 1 ianuarie 2026, urmează:
- Majorarea impozitelor locale cu cel puțin 80%
- Majorarea accizelor cu încă 10%, după ce de la 1 august 2025 s-au majorat tot cu 10%.
- Înghețarea salariului minim pe economie și în 2026, în condițiile unei inflații de 10% doar anul acesta.
Așadar, doar majorări de taxe și prețuri, care au dus economia în jos, și nu au redresat-o.
În mod evident, în raport de populația și firmele active, corecte, dar și captive, aceste măsuri luate de Bolojan au fost nepăsătoare, indiferente, lente și nepricepute, și asta se vede în mersul economiei: de la scăderea dramatică a puterii de cumpărare, la măsuri fiscale haotice.
În consecință, apreciez că dacă ar exista un nucleu care pune cu mâna președinți, premieri sau chiar decizii ale Curții Constituționale, în favoarea grupurilor de interese din anticamerele puterii (inclusiv pentru „capitalurile vagaboande”), atitudinea unui astfel de „cerc” a fost împotriva populației, companiilor și economiei reale, arătând dragoste față de „castă”. Respectiv o atitudine:
- grijulie (spre exemplu numirea șpăguitorului de supraviețuire Anastasiu ca vicepremier)
- atentă (prin scoaterea jalonului din PNRR prin care România se angaja să reducă furtul de TVA și majorând, în schimb, TVA pentru contribuabilii corecți)
- promptă (împrumuturile s-au făcut la costuri din ce în ce mai mari, astfel încât suma dobânzilor plătită acum față de un an în urmă este mai mare cu 50%, respectiv 146 de milioane de lei, dobândă, în fiecare zi).
Bilanțul real al represiunii populației declanșate de Bolojan
Comparațiile lui Bolojan se rezumă la a decreta fericirea: „România e pe calea cea bună”. Comparând trimestrul III 2026 cu trimestrul III 2025, și pe alocuri octombrie 2025 cu octombrie 2024, decretează:
- „Veniturile bugetului de stat au crescut cu 12,5%, cu 9,9 miliarde de lei”. Spre comparație, deficitul bugetar a crescut în aceeași perioadă cu 32,7 miliarde de lei. Adică, dintr-un leu cheltuit pe datorie și din taxe mai mari, au revenit la buget 30 de bani. Asta e orice, mai puțin performanță. Și....ssst! Dobânzile plătite în plus în primele nouă luni din 2025 față de perioada similară din 2024 au fost de 13,3 miliarde de lei.
- „Impozitul pe venit – creștere de 16,5%. Ooops!!! În primele șase luni din 2025 (față de perioada similară din 2024), creșterea încasărilor din impozitul pe venit era de 21,8%. Deci, Bolojan a regresat prin represiunea populației, împingând economia în recesiune.
- „Încasările din TVA au crescut cu 14,8%”. Ooops! Păi 10% sunt doar din creșterea prețurilor pentru contribuabilii captivi. Iar încă 6,7% ar fi trebuit să provină, matematic, din creșterea cotelor de TVA cu 2 până la 6 puncte procentuale (ajustată la aplicarea doar pentru august și septembrie). Deci, matematic, creșterea ar fi trebuit să fie de cel puțin 16,7% - dacă nu ar fi băgat economia în recesiune. O astfel de evoluție mie îmi arată că prin majorarea cotelor de TVA, a favorizat evaziunea, în creștere, din momentul ce majorările de taxe și inflația (16,7%) nu se reflectă într-o dinamică cel puțin egală cu cea a plusului de încasări (14,7%).
- „Venituri din accize – creștere cu 11%”. Și aici a dat-o în bară premierul cu trei ani de facultate de matematică. Accizele s-au majorat cu 10% de la 1 august 2025 (bașca că a mai existat o majorare de accize la 1 ianuarie 2025). Peste accize, se aplică TVA (deci încă două puncte procentuale – corespunzătoare majorării). Deci, ar fi trebuit să existe o majorare de cel puțin 12%? Matematic, da. S-a dus diferența în evaziune, urmare a majorărilor de taxe?
Mai are două dude supreme domnul premier:
- Ajustarea de cheltuieli de personal: „în octombrie, cheltuielile de personal au scăzut cu 562 de milioane de lei față de aceeași lună din 2024”. Probabil, e vorba de cei care au ieșit la pensie în ultimele 12 luni – deci zero performanță. Sau, raportat la PIB, o „economie” de 0,002% din PIB (deficitul este estimat să fie 8,4% din PIB).
- „Față de momentul instalării guvernului, ROBOR la o lună a scăzut de la 6,82% (23 iunie) la 5,81% astăzi (19 noiembrie)”
Pentru că vă avertizam încă din martie 2025, aici, în Libertatea, în articolul „Fericirea dobânzilor de la 32 octombrie”, afirmația asta a lui Bolojan m-a făcut să numesc acest articol – „Fericirea dobânzilor de la 49 octombrie”.
De ce? Domnu’ Bolojan, pentru cine are vreo valoare în economia reală ROBOR la o lună? Domnu’ Bolojan: doar pentru băncile care au deficit de lichiditate pe termen foarte scurt. Pentru noi, ăștilalți – adică economia reală, contează ROBOR la 3 luni, la 6 luni și desigur IRCC – care toate sunt mai mari decât, spre exemplu, în 5 mai 2025.
Desigur, dacă ai o mentalitate de Bolojan și favorizezi cămătarii, ajungi să faci referințe la o lună, poate la o săptămână, poate la overnight sau chiar o să ajungi să ne spui că în ultimele 10 minute, ROBOR la o lună a scăzut de la 5,81% la 5,77%.
Dar aș vrea să te reinvit, dragă Ilie, să citești acest articol publicat în data de 24 mai 2025, în Libertatea: „Țarul politicii monetare dezvăluind versiunea sa despre lovitura de curs”
În acel articol, am explicat foarte clar și cronologic, cum a ajuns ROBOR la trei luni ( care interesează economia reală, și nu doar pe bănci) de la 5,9% în 5 mai 2025, la 7,3% în 12 mai 2025.
Pe scurt, Isărescu a favorizat „capitalurile vagaboande”, oferindu-le curs prietenos de a ieși din economia românească – cu consecința scumpirii dobânzilor: BNR vindea în draci euro (ca să nu iasă nepenalizate „capitalurile vagaboande” – pentru că dacă ar fi ieșit la 5,5 lei și nu la 5,1 lei, erau penalizate). Ca și consecință, protecția capitalurilor vagaboande (și nu a economiei reale), s-a transmis în dobânzi mai mari.
Alde tu, Ilie, și alde Nicușor, ați fost beneficiari reali ai jocurilor operative ale unuia ca Manole, care au declanșat „psihoza de curs”, și s-au transmis în dobânzi mult mai mari, care au rămas, acolo.
Spre exemplu, azi, ROBOR la trei luni este la 6,27%, adică peste nivelul din 5 mai, de 5,9%, cânt tu Ilie, erai președinte interimar și ar fi trebuit să ceri în CSAT desecretizarea intervențiilor pe curs și beneficiarii reali.
ROBOR era atunci 5,9%, în condițiile în care tu încă nu supra-taxai pensiile înghețate, nu majorai TVA-ul și nici accizele, nu tăiai bursele studenților și elevilor (deci, nu-i așa, în perspectiva unor venituri mai mici, care nu aveau cum să fie aplaudate de piețe).
Deci, stimate domnule prim-ministru și dragă Ilie: dacă prin bilanțul tău ai vrut să ne descrii fericirea bugetară, dar și a dobânzilor de la 49 octombrie 2025, chiar ai reușit! E drept, în lumea întoarsă pe dos.
