Domnul Bolojan pare că s-a oprit cu înțelegerea mersului economiei la nivel de cooperativă. Ca să explic într-un limbaj pe înțelesul unei astfel de înțelegeri, performanță nu înseamnă să buzunărești contribuabilii captivi prin majorări de taxe – și să te lauzi că acum tu ai mai mulți bani în buzunar, și să îi mai buzunărești încă o dată prin inflație - băgând astfel economia în recesiune.
Performanță este ca economia să meargă mai bine – atunci buzunarul contribuabilului captiv să fie mai plin (prin inflație mai mică, salarii mai mari ca putere de cumpărare, companii care să producă și să exporte mai mult), și ca efect, și buzunarul tău să devină mai doldora, și nu cele ale evazioniștilor.
Un bilanț real la patru luni și 16 zile, cum i-a plăcut lui Bolojan să facă, arată cam așa:
De la 1 ianuarie 2026, urmează:
Așadar, doar majorări de taxe și prețuri, care au dus economia în jos, și nu au redresat-o.
În mod evident, în raport de populația și firmele active, corecte, dar și captive, aceste măsuri luate de Bolojan au fost nepăsătoare, indiferente, lente și nepricepute, și asta se vede în mersul economiei: de la scăderea dramatică a puterii de cumpărare, la măsuri fiscale haotice.
În consecință, apreciez că dacă ar exista un nucleu care pune cu mâna președinți, premieri sau chiar decizii ale Curții Constituționale, în favoarea grupurilor de interese din anticamerele puterii (inclusiv pentru „capitalurile vagaboande”), atitudinea unui astfel de „cerc” a fost împotriva populației, companiilor și economiei reale, arătând dragoste față de „castă”. Respectiv o atitudine:
Bilanțul real al represiunii populației declanșate de Bolojan
Comparațiile lui Bolojan se rezumă la a decreta fericirea: „România e pe calea cea bună”. Comparând trimestrul III 2026 cu trimestrul III 2025, și pe alocuri octombrie 2025 cu octombrie 2024, decretează:
Mai are două dude supreme domnul premier:
Pentru că vă avertizam încă din martie 2025, aici, în Libertatea, în articolul „Fericirea dobânzilor de la 32 octombrie”, afirmația asta a lui Bolojan m-a făcut să numesc acest articol – „Fericirea dobânzilor de la 49 octombrie”.
De ce? Domnu’ Bolojan, pentru cine are vreo valoare în economia reală ROBOR la o lună? Domnu’ Bolojan: doar pentru băncile care au deficit de lichiditate pe termen foarte scurt. Pentru noi, ăștilalți – adică economia reală, contează ROBOR la 3 luni, la 6 luni și desigur IRCC – care toate sunt mai mari decât, spre exemplu, în 5 mai 2025.
Desigur, dacă ai o mentalitate de Bolojan și favorizezi cămătarii, ajungi să faci referințe la o lună, poate la o săptămână, poate la overnight sau chiar o să ajungi să ne spui că în ultimele 10 minute, ROBOR la o lună a scăzut de la 5,81% la 5,77%.
Dar aș vrea să te reinvit, dragă Ilie, să citești acest articol publicat în data de 24 mai 2025, în Libertatea: „Țarul politicii monetare dezvăluind versiunea sa despre lovitura de curs”
În acel articol, am explicat foarte clar și cronologic, cum a ajuns ROBOR la trei luni ( care interesează economia reală, și nu doar pe bănci) de la 5,9% în 5 mai 2025, la 7,3% în 12 mai 2025.
Pe scurt, Isărescu a favorizat „capitalurile vagaboande”, oferindu-le curs prietenos de a ieși din economia românească – cu consecința scumpirii dobânzilor: BNR vindea în draci euro (ca să nu iasă nepenalizate „capitalurile vagaboande” – pentru că dacă ar fi ieșit la 5,5 lei și nu la 5,1 lei, erau penalizate). Ca și consecință, protecția capitalurilor vagaboande (și nu a economiei reale), s-a transmis în dobânzi mai mari.
Alde tu, Ilie, și alde Nicușor, ați fost beneficiari reali ai jocurilor operative ale unuia ca Manole, care au declanșat „psihoza de curs”, și s-au transmis în dobânzi mult mai mari, care au rămas, acolo.
Spre exemplu, azi, ROBOR la trei luni este la 6,27%, adică peste nivelul din 5 mai, de 5,9%, cânt tu Ilie, erai președinte interimar și ar fi trebuit să ceri în CSAT desecretizarea intervențiilor pe curs și beneficiarii reali.
ROBOR era atunci 5,9%, în condițiile în care tu încă nu supra-taxai pensiile înghețate, nu majorai TVA-ul și nici accizele, nu tăiai bursele studenților și elevilor (deci, nu-i așa, în perspectiva unor venituri mai mici, care nu aveau cum să fie aplaudate de piețe).
Deci, stimate domnule prim-ministru și dragă Ilie: dacă prin bilanțul tău ai vrut să ne descrii fericirea bugetară, dar și a dobânzilor de la 49 octombrie 2025, chiar ai reușit! E drept, în lumea întoarsă pe dos.