Text de Cristina Radu

Cursurile sunt organizate prin Departamentul de formare continuă al Universității Dunărea de Jos din Galați. Sunt module de 20 de ore la care oricine, student sau nu, din Galați sau din orice alt colț al țării, se poate înscrie. Taxa este de 300 de lei.

Până acum, aproape 100 de persoane și-au exprimat dorința de a lua parte la cursuri, în special tineri, potrivit universității. Primele grupe de cursanți au fost formate în septembrie, când s-a stabilit și curricula. Ei vor învăța atât lucruri tehnice, ce țin de computere și modalități de filmare, dar și aspecte legate de scris, vorbit și dicție. Alte grupe vor fi formate pe parcurs, dacă vor mai fi doritori.

Un viitor în video

„Cred că e o adaptare necesară. Sunt mai în vârstă decât generația căreia i se adresează aceste cursuri, dar cred că ar trebui să ne adaptăm, nu putem nega ceva ce există. Am făcut și eu niște cursuri cândva cu profesori care predau aceeași materie de 30 de ani și nu era deloc plăcut”, spune jurnalistul Dan-Cătălin Predescu.

Este redactorul-șef al ziarului local „Viața Liberă” din Galați, blogger și fondatorul Forumului Gălățenilor, o platformă de discuție între locuitorii orașului. Încă actualizează pe Forumul Gălățenilor temele de discuție, cu informații utile și știri de actualitate. Spune însă că „a trecut vremea forumurilor”. Curând va trece cu totul și cea a blogurilor și a ziarelor. Acum este vremea videourilor.

„O afacere de partid”. Mai mulți angajați din ICR acuză nereguli la „un concurs cu dedicație”. Jurista a intrat în concediu medical, ca să nu semneze
Recomandări
„O afacere de partid”. Mai mulți angajați din ICR acuză nereguli la „un concurs cu dedicație”. Jurista a intrat în concediu medical, ca să nu semneze

„Tehnologia ne impune să ardem etapele foarte repede. Zona scrisă a conținutului va rămâne în urmă”, afirmă jurnalistul.

A fi influencer a devenit un fenomen global ce domină internetul de câțiva ani încoace. Termenul a apărut la începutul anilor 90, inventat de Michael Blatter, un inovator al marketingului. El a folosit „trend influence marketing”, cum l-a numit, ca să promoveze o marcă de țigări în rețeaua sa de cluburi de noapte. Și a făcut asta prin barmani. În ochii lui Blatter, ei erau influencerii. Acum, oricine are o părere documentată și se promovează poate deveni influencer.

Prima universitate din România care pregătește influenceri. „E o adaptare necesară”
Gina Bradea, blogger culinar

„Important este să creezi conținut unic”, spune Gina Bradea.

Și-a făcut blog cu rețete când locuia în Italia și a ajuns la jumătate de milion de abonați pe YouTube

La 55 de ani, Gina Bradea, originară din Galați, este blogger și vlogger culinar și a publicat două cărți de bucate. Pe canalul de YouTube deschis în urmă cu șapte ani, Poftă bună cu Gina Bradea, a adunat o comunitate de peste 520.000 de abonați, iar rețetele sale video, explicate pas cu pas, strâng de la câteva mii la câteva zeci de mii de vizualizări. Pe Facebook are 826.000 de urmăritori.

Lovitură la Chișinău: un ziar a pus mâna pe telefonul organizatorului protestelor partidului Șor pentru ”gaz ieftin”
Recomandări
Lovitură la Chișinău: un ziar a pus mâna pe telefonul organizatorului protestelor partidului Șor pentru ”gaz ieftin”

A lucrat de toate: cofetar, barman, ospătar, bucătar în restaurante. A lucrat în industria metalurgică, în vânzări, cosmetică, materiale de construcție, asigurări și îmbrăcăminte. Apoi a locuit o perioadă în Italia împreună cu soțul său. Atunci i-a venit ideea unui blog, într-o zi în care „n-aveam ce face”. 

De la prima rețetă pe care a publicat-o pe blog, cea de covrigi, a ajuns acum la peste 2.000 de rețete online. Se ocupă singură de blog, iar la vlog lucrează împreună cu soțul său, Doru. Răspunde tuturor la mesaje, de dimineață până seara, și oferă sfaturi oricui cere. O întreabă oamenii inclusiv ce meniuri să pregătească pentru diverse evenimente. Spune că, atunci când dă o rețetă, „sigur iese, dar dacă nu iese, mă întrebi și refacem pas cu pas”. Nu se consideră influencer, deși a influențat multe gospodine și gospodari când vine vorba de cea mai bună rețetă de ardei umpluți sau cel mai bun mod de a pune murături. Dar știe că asta a făcut-o populară, apropierea de publicul său, faptul că interacționează constant cu el.

Blogurile nu mai sunt la modă

Site-ul „poftă-bună.ro” al Ginei Bradea este unul dintre cele 96.500 de bloguri din România. Un număr mare, dar numai puțin peste 3.000 dintre ele sunt active, adică au cel puțin un post pe lună, potrivit platformei de monitorizare Zelist. Față de 2011, numărul total de bloguri este aproape dublu acum, însă pe-atunci erau mult mai multe active, aproape 16.700.

Bucureștiul, locul legat obsedant de planurile lui Putin
Recomandări
Bucureștiul, locul legat obsedant de planurile lui Putin

Perioada reducerii activității pe bloguri a coincis cu lansarea în România a platformei YouTube. Pe-atunci au apărut și primii vloggeri români, viitori influenceri: Cosmin Mitu și Romercial, canalul pe care comenta reclame (acum le face), Mikey Hash, Tequila, ZMENTA Mihai și cel mai tânăr dintre ei, Selly, devenit între timp cel mai urmărit vlogger din România.

Doi copii, în topul Forbes al celor mai bine plătiți youtuberi

Popularitatea online a devenit, cu timpul, și un mod de a câștiga bani. Și nu puțini. În 2021, cel mai bine plătit youtuber a fost un tânăr de 23 de ani, Jimmy Donaldson, cunoscut ca MrBeast, potrivit revistei Forbes. A câștigat peste 54 de milioane de dolari prin clipurile sale în care a făcut diverse provocări: a stat 50 de ore sub pământ, îngropat de viu, a oferit 10.000 de dolari oricui a stat într-o cadă plină de șerpi și a construit de la zero o replică a serialului Netflix Squid Game. Clipurile sale au strâns 10 miliarde de vizualizări, dublu față de anul precedent.

MrBeast l-a detronat pe Ryan Kaji, puștiul de 10 ani care face recenzii jucăriilor și care a fost cel mai bine plătit youtuber doi ani la rând. Acum este pe locul al șaptelea, precedat de un alt copil. Nastya, în vârstă de 7 ani, mutată din Rusia în SUA împreună cu părinții ei, are 87,5 milioane de abonați pe canalul său.

În topul Forbes nu se află neapărat youtuberii ale căror clipuri au cele mai multe vizualizări, ci cei care au reușit să câștige bani din diverse parteneriate, sponsorizări și vânzări.

Youtuberii români nu câștigă aceleași sume fabuloase cu ale celor care apar în clasamentul internațional Forbes. De la milioane, coborâm la mii. În ianuarie 2022, Codin Maticiuc a câștigat cei mai mulți bani din YouTube, puțin peste 5.000 de dolari, urmat îndeaproape de Dorian Popa, potrivit unui top neoficial realizat de Selly și prezentat de Paginademedia. Sumele declarate de cei mai cunoscuți youtuberi români la invitația lui Selly reprezintă doar veniturile pe o lună obținute prin această platformă, nu și banii din alte surse, precum parteneriatele.

Acești bani reprezintă RPM (Revenue per mille), adică un comision la fiecare mie de vizualizări ale reclamelor care rulează în timpul unui clip. RPM variază în funcție de țări, de cât timp stau utilizatorii pe un clip, dacă dau click pe reclamă și dacă au venituri mai mari sau mai mici. De asemenea, unele luni sunt mai bine plătite decât altele.

(Re)Educarea publicului

Sondajele arată că mulți puști și-ar dori să fie vedete pe YouTube, în loc de astronauți sau profesori. 1 din 4 tineri din generația Z, născuți în perioada 1995-2010, se pregătește să fie influencer pe rețelele sociale.

Jurnalistul Dan-Cătălin Predescu crede că, dincolo de popularitate și de veniturile ce pot fi atrase din zona de YouTube și de vlogging, genul acesta de comunicare pe rețelele sociale reprezintă, de fapt, viitorul unei mass-media în plină schimbare.

Prima universitate din România care pregătește influenceri. „E o adaptare necesară”
Dan-Cătălin Predescu, jurnalist din Galați

„Ăsta e viitorul presei. Forma clasică a presei, cea scrisă, nu va mai sta mult printre noi”, afirmă el. „Sunt cotidiene naționale care mai vând 4.000-5.000 de exemplare, cât vând eu pe plan local. Dacă asta e tendința publicului, trebuie să ne adaptăm și noi cumva. Rămânem într-o formă de presă clasică, dar care nu mai are public, sau ne adaptăm la ceea ce dorește publicul?”, adaugă jurnalistul.

Cursurile pe care le va ține Universitatea Dunărea de Jos din Galați oferă un cadru formal și mai bine organizat și structurat pentru ca viitoarea generație de creatori de conținut să învețe limitele și regulile de bază din online. E mai bine să înveți de la specialiști în domeniu decât să te prinzi din mers.

Articolul complet, pe Școala 9.

Urmărește-ne pe Google News
Comentează

Loghează-te în contul tău pentru a adăuga comentarii și a te alătura dialogului.