Studenții care nu primesc burse sociale, deși îndeplinesc criteriile. „Noi ne oprim la «ăsta e bugetul» și pierdem pe drum 75% din copii”
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Sute de studenți ai Universității din București care îndeplineau criteriile nu au primit burse sociale, potrivit publicației de educație Școala 9. Nu este un caz izolat, se întâmplă în toată țara și nu doar din acest an. Deși plafonul maxim de venit pentru care poți primi bursă este 2.079 de lei per membru de familie, în realitate, se poate întâmpla să nu ia bursă socială un tânăr care abia ajunge la o sumă la jumătate. În țara cu cei mai puțini studenți din UE, universitățile aleg să aloce mai mulți bani spre bursele de performanță. Când se trage linie, vedem că doar 30% dintre tinerii din medii dezavantajate merg la facultate și că la nivel social este în continuare alimentată discordia dintre sărăcie și meritocrație în educație.
Cuprins:
Ana este studentă în anul întâi la Facultatea de Psihologie și Științele Educației din cadrul Universității din București (UB), unde studiază Pedagogie. Este din Oltenița, județul Călărași, și locuiește în chirie în București. Acasă, are o soră în clasa a VIII-a care „are nevoie de meditații”.
„Eu am ținut o evidență a banilor, chiria în București, transportul în comun, toate mă costă 1.100 de lei pe lună. Primesc pachet de acasă, dar mai e nevoie vreo două zile pe săptămână să-mi gătesc. E puțin greu, nu lucrez, trebuie să mă întrețină părinții”, spune tânăra. Pentru ea, cei 1.050 de lei, cât este azi cuantumul bursei sociale la UB, ar fi ajutat-o să se descurce mult mai bine.
„Dosarul a fost validat și, după, am aflat că nu mă încadrez la bursă, că de fapt bugetul s-a terminat la 1.126 de lei per membru de familie. Am făcut contestație, dar am primit răspunsul că fondurile sunt insuficiente. Eu aveam venitul 1.400 per membru de familie”, explică tânăra.
<strong>Legislația spune că pot lua bursă socială studenții a căror familie nu a realizat în cele trei luni înainte de începerea anului universitar un venit lunar net mediu per membru de familie mai mare decât salariul de bază minim net pe economie. Adică 2.079 de lei. </strong>
Și Bianca a pățit la fel: avea venitul per membru de familie de 1.700 de lei, dar nu a obținut bursă. „Măcar puteau să ne spună dinainte ce fonduri au, să nu ne facem speranțe. Apoi, au mărit bursele anul ăsta, cea socială este la 1.050, aproape dublu decât anul trecut. Măcar dacă nu se măreau, dar puteau lua mai multe persoane, ar fi fost o soluție”, spune studenta.
Cum explică universitatea
Ea studiază în București, unde ultimul venit de la Psihologie care s-a încadrat pentru bursă a fost 1.126 de lei. Dacă ar fi fost studentă la aceeași facultate, dar la filiala din Buzău, ar fi avut și mai puține șanse: acolo, ultima sumă a fost 681 de lei, iar la cea din Focșani, 175 de lei.
Universitatea din București (UB) a explicat pentru Școala 9 că un student la o facultate ia bursă socială cu o sumă mai mare ca venit pe membru de familie decât un coleg de la o altă facultate, dar din aceeași universitate, „tocmai ca urmare a faptului că bursele sunt acordate la nivelul fiecărei facultăți în parte și nu la nivel centralizat”.
„Uniformizarea plafoanelor în urma cărora se acordă bursele sociale se poate realiza dacă acestea ar fi acordate la nivelul întregii instituții, nu la nivelul fiecărei facultăți în parte, așa cum se întâmplă în prezent. În acest sens, reprezentanții Universității din București au discutat cu reprezentanții studenților și au în vedere demararea unei astfel de practici începând cu anul universitar următor”, sunt singurele lămuriri ale UB.
„Nu soluționează toate cererile de burse sociale fiindcă nu ar mai ajunge să acorde burse de performanță”
Se întâmplă la fel în toată țara, ne asigură și Ana Alexandra Țînțar, președinta Alianței Naționale a Organizațiilor Studențești din România (ANOSR).
„Teoretic, e o sumă maximă trasată de lege, dar în general, nu prea ajung până la pragul respectiv, pentru că sunt foarte mulți studenți care figurează cu venituri 0 din diverse cauze. Noi am introdus în criteriile noi de acordare a burselor ancheta socială obligatorie. Statul merge acasă, verifică, constată, vede condiții mai bune sau mai puțin bune, dar de fapt, în prea puține cazuri persoanele respective cad de pe lista de solicitări”, explică Ana pentru Școala 9.
Legea a fixat un buget minim din totalul fondurilor de burse - 30% - care să meargă către bursele sociale. Dar nimeni nu le spune universităților să nu aloce mai mult pentru tinerii din medii dezavantajate. În realitate, prea puține o fac.
„Bursele, în general, în alte țări europene, sunt strict o măsură socială. Practic, nu există burse ca mod de recompensare a performanțelor academice, ci strict ca măsură de sprijin pentru studenții proveniți din medii socio-economice dezavantajate. România are o abordare diferită, acordă și burse de sprijin social, și burse pentru performanțe academice”, spune președinta ANOSR.
<strong>România este țara cu cea mai mică rată a absolvenților de universitate din UE - 23%, față de 41%, cât este media europeană. </strong>
„Există situații în care universitățile prioritizează cazurile sociale și soluționează toate solicitările de bursă socială și abia apoi își direcționează fondurile spre performanța academică. Însă există și multe alte instituții de învățământ superior care tot timpul vor argumenta că nu soluționează toate cererile de burse sociale fiindcă nu ar mai ajunge să acorde burse de performanță și să acționeze meritocratic”, mai explică Ana Alexandra Țînțar.
„Pierd pe drum 75% din copii”
Din această atitudine izvorăște inechitatea, susține și Mihaela Nabăr, directoarea executivă a Organizației World Vision, care de aproape 16 ani acordă elevilor de gimnaziu de la țară sprijin financiar ca să urmeze liceul prin programul „Vreau în clasa a noua”. Din acest an, printr-un parteneriat cu Universitatea „Babeș-Bolyai”, au pus în mișcare și programul „Vreau la facultate”. 100 de tineri vor fi susținuți cu suma de 880 de lei pe lună și cu programe de mentorat și tabere.
„În ultimele săptămâni văd tot felul de promovări despre primii 10 elevi, primii 100, dar nu văd niciodată despre primii pe care i-am scos din vulnerabilitate, totul este despre excelență și competiție. Asta înseamnă că numărul din care recrutez excelența e foarte mic pentru că eu am pierdut pe drum 75% din copiii mei”, explică Nabăr.
6 din 10 absolvenți de liceu din medii dezavantajate nu se înscriu la facultate, așa că își planifică să-și găsească un loc de muncă. Cei mai mulți sunt îngrijorați de nivelul mare al prețurilor, de faptul că părinții nu îi pot susține în facultate sau că nu vor primi un loc în cămin și să închirieze ceva nu e o variantă pentru ei.
„Noi ne oprim la «ăsta e bugetul, nu avem de unde, nu facem o analiză»”
Mihaela Nabăr crede că dacă autoritățile s-ar uita cu adevărat la aceste cifre ar putea calibra mult mai bine și sumele de burse sociale, ca să ajungă pentru toți studenții.
„Când se alocă resursele, se pornește tot timpul de la anvelopa bugetară aprobată, nu de la nevoia reală a copilului, studentului. Dacă te duci către universitățile mari, nici ele nu știu care ar fi numărul de studenți care ar avea nevoie, ca să știe cât e nevoia pentru suplimentare. Ceea ce înseamnă că nu este neapărat o prioritate a universităților să se ducă spre cazurile sociale, pentru că nici nu știu numărul exact al copiilor care s-ar încadra până la acea limită de 2.000 și un pic. Noi ne oprim la «ăsta e bugetul, nu avem de unde, nu facem o analiză»”, spune ea.
Apoi, din experiența lor, sunt tradițional facultăți către care se îndreaptă tinerii din medii dezavantajate, cum sunt cele de Asistență Socială, Psihologie, Științele Educației. „Acolo ai copii care vin și din medii vulnerabile, cei care au fost ajutați la un moment dat de anumite organizații și vor și ei să ajute și atunci merg pe zona empatică și se înscriu în aceste domenii”, mai spune directoarea World Vision.
Crede că este o stare perpetuată în educație pornind de la bugetul general acordat acestui domeniu: „Se putea merge la 6% din PIB, dar niciodată nu s-a mers pentru că nu au fost bani alocați, de fapt. Ce ar fi de recomandat este ca universitățile și facultățile să spună: avem banii ăștia care vin de la bugetul de stat, să prioritizăm această nevoie! Să facem o analiză clară, să vedem care ar fi numărul studenților care au această nevoie reală și să găsim resurse adiționale”.
În decembrie, și Ministerul Educației a lansat în consultare publică proiectul „Primul student din familie”, cu un buget de 50 de milioane de euro, prin care să fie ajutați tinerii din familii dezavantajate să meargă la facultate. Este finanțat din fonduri europene, în cadrul Programului național de reducere a abandonului universitar.
Vor putea aplica pentru a obține acești bani unitățile de învățământ superior și cele preuniversitare de stat, care vor redirecționa apoi sumele către tinerii care au nevoie.
Frumosul1 03.01.2024, 14:25
Ar trebui ajutați și bugetul să se mărească
costin1984 03.01.2024, 14:43
Și uite așa multe talente se pierd între școală și familie și nu se alege mare lucru de ei !
traianberchiu 03.01.2024, 14:52
Facultatile sunt interesate sa aiba studenti performanti, cu rezultate deosebite pentru a acorda burse de merit, si mai putin interesate de cazurile sociale.
ssLazio 03.01.2024, 14:53
Bine ca dam burse alora cu note sub 5.
Narcisu 03.01.2024, 15:06
O zăpăceala in toate ministerele mai ales cel scolar.