Alina Bica a făcut „pușcărie” în dormitor, între orele 21.00 și 7.00. De ce au decis judecătorii români că fosta șefă a DIICOT și-a executat pedeapsa în Italia

 10 comentarii
Procurorul sef al DIICOT, Alina Bica face o declaratie de presa in fata sediului DIICOT din Bucuresti, vineri, 26 septembrie 2014
Analiză

Alina Bica a executat în somn pedeapsa de 4 ani la care a fost condamnată de Înalta Curte în 2019 pentru favorizarea omului de afaceri Ovidiu Tender, se arată în motivarea prin care judecătorii au renunțat să mai ceară autorităților din Italia repatrierea fugarei.

Alina Bica n-a cerut anularea mandatului de arestare

Curtea de Apel București a reținut că fosta șefă a DIICOT și-a ispășit pedeapsa în timp ce era în arest la domiciliu pe timp de noapte, între orele 21.00 și 7.00, așa cum a decis Curtea de Apel din Bari, Italia, instanță care a refuzat să o predea autorităților române.

Curtea de Apel București a pronunțat pe data de 3 octombrie 2025 o hotărâre prin care, practic, statul român renunță să mai ceară repatrierea Alinei Bica în vederea executării pedepsei cu închisoarea la care a fost condamnată în 2019.

Numai că Alina Bica nu solicita în respectivul proces anularea mandatului de arestare în vederea executării pedepsei, ci reducerea din condamnare a perioadelor în care a fost reținută, arestată preventiv sau arestată la domiciliu.

Judecătorii notau, pe scurt, că „nu se poate efectua deducerea unei perioade de privare de libertate dintr-o pedeapsă deja executată, fără a se pronunţa asupra formelor de executare aferente”.

Din acest motiv, fosta șefă a DIICOT n-a scăpat chiar atunci de condamnarea din România, ci abia recent, pe 3 octombrie 2025, în urma unei noi contestații la executare.

A executat în Italia o formă similară cu regimul deschis din România

Libertatea a consultat Hotărârea nr. 487/2025 prin care Curtea de Apel București a scăpat-o pe Alina Bica de pedeapsa pronunțată de Înalta Curte.

Din document rezultă că instanța a analizat efectele juridice ale hotărârii prin care Curtea de Apel din Bari a recunoscut hotărârea de condamnare a Alinei Bica (dar a refuzat predarea și i-a fixat o modalitate alternativă de executare) în raport cu ultima hotărâre a CJUE în materia cooperării judiciare, pronunțată în data de 4 septembrie 2025:

  • „În considerentele hotărârii pronunțate, Marea Cameră a reținut următoarele:
  •  «85. (...) dat fiind că o astfel de menținere este de natură să aducă atingere libertății individuale a persoanei căutate, mai este necesar să se precizeze că revine autorității judiciare emitente sarcina să examineze dacă, în lumina specificităților cauzei, această menținere are un caracter proporțional. În cadrul unei asemenea examinări, această autoritate trebuie printre altele să țină seama de consecințele asupra acestei persoane ale menținerii mandatului european de arestare emis împotriva sa, precum și de perspectivele de executare a respectivului mandat de arestare (…).
  • 86. În ipoteza în care statul emitent ar decide, la finalul acestei examinări, să mențină mandatul european de arestare, ar reveni acestuia, dacă este cazul, atunci când persoana căutată este predată respectivului stat sau atunci când aceasta se întoarce voluntar pe teritoriul acestuia, sarcina de a ține seama de articolul 26 alineatul (1) din Decizia‑cadru 2002/584. Această dispoziție, întrucât impune luarea în considerare a tuturor perioadelor în care persoana respectivă a fost deținută în statul de executare, garantează că persoana respectivă nu trebuie să execute, în cele din urmă, o detenție a cărei durată totală, atât în statul de executare, cât și în statul emitent, ar depăși durata pedepsei privative de libertate la care a fost condamnată în statul emitent (…)».
  • În esență, criteriile la care trebuie să se raporteze instanța statului solicitant sunt: modalitatea în care persoana condamnată a executat pedeapsa în statul solicitat, în măsura în care forma de executare a pedepsei diferă de cea prevăzută în legislația statului solicitant, durata pedepsei care a fost executată și perspectivele de reintegrare socială a condamnatului care a executat pedeapsa într-un stat diferit de cel care a dispus condamnarea.
  • Sub aspectul primelor două criterii, Curtea constată prin hotărârea de recunoaștere, Curtea de Apel din Bari a stabilit că pedeapsa rămasă de executat este de 3 ani, 9 luni și 16 zile, din totalul de 4 ani de închisoare, restul fiind dedus ca reprezentând durata detenției preventive executată de (Bica Alina Mihaela – n.r.) pe teritoriul României. Modalitatea de executare a pedepsei a presupus ca persoana condamnată să rămână în arest la domiciliu între orele 21.00 și 7.00, iar în perioada rămasă să meargă în mod obligatoriu la locul de muncă. Totodată, persoana condamnată a avut interdicția de a desfăşura anumite activități și a frecventa anumite locații, indicate expres în hotărârea de recunoaștere.
  • Analizând regimul juridic al pedepsei, Curtea constată că este similar arestului la domiciliu în dreptul procesual penal român, cu posibilitatea părăsirii domiciliului pentru a merge la locul de muncă (…), măsură preventivă privativă de libertate, a cărei durată se scade din durata pedepsei cu închisoarea (…) prin echivalarea unei zile de arest la domiciliu cu o zi din pedeapsă.
  • Totodată, potrivit Legii nr. 254/2013, și persoanele aflate în executarea pedepsei închisorii, în regim deschis, au posibilitatea de a merge la muncă, zilnic, în afara penitenciarului, neînsoțiți de escortă, cu obligația de a reveni la penitenciar la finalul orelor de lucru.
  • Astfel, deși forma de executare a pedepsei stabilită de Curtea de Apel din Bari nu este prevăzută expres în dreptul execuțional român, aceasta prezintă forme puternice de similitudine cu măsurile preventive privative de libertate reglementate în dreptul procesual penal român, a căror durată se deduce, zi la zi, din durata pedepsei aplicabile și cu regimul juridic al executării pedepsei în regim deschis.
  • Pentru aceste motive, Curtea apreciază că durata executată pe teritoriul Republicii Italiene, de 3 ani, 9 luni și 16 zile (rămasă după deducerea unei părți din durata arestului preventiv) a constituit o privare de libertate a persoanei condamnate.
  • Sub aspectul perioadei în care persoana condamnată s-a aflat în executarea măsurilor preventive privative de libertate (n.r. - reţinere, arest preventiv, arest la domiciliu, inclusiv perioada de arest preventiv în Costa Rica și Italia), durata totală a detenției a fost de 451 de zile, respectiv 1 an, 2 luni și 26 de zile.
  • Cu toate acestea, prin hotărârea pronunțată de Curtea de Apel din Bari, Secţia III Penală, la data de 27.11.2020, condamnatei i s-a dedus un număr de 76 de zile, rămânând în final 375 de zile (1 an și 10 zile) executate suplimentar pedepsei de 4 ani de închisoare.
  • În privința reinserţiei sociale, unul dintre scopurile pedepsei, potrivit dreptului penal român, Curtea se va raporta la hotărârea instanței din Bari, prin care s-a reținut că persoana condamnată este rezident al Republicii Italiene și are puternice legături cu această țară, astfel încât executarea pedepsei pe teritoriul României nu a fost oportună. Având în vedere autoritatea de lucru judecat a hotărârii de recunoaștere, instanța română va lua act de această împrejurare, neputând aprecia în mod diferit asupra problemei juridice în discuție.
  • În raport cu aceste considerente, Curtea de Apel București constată (…) că pedeapsa stabilită prin (…) decizia penală din 27.11.2019, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Completul de 5 judecători, este executată, iar, prin raportare la hotărârea Marii Camere a Curții de Justiție a Uniunii Europene, pronunțată la 04.09.2025, nu mai există temeiuri pentru ca statul român să mențină mandatul european de arestare și formele de executare emise în baza acesteia”, se arată în documentul citat.

Cum a demontat ÎCCJ teoriile Alinei Bica despre „intervențiile SRI”

Pe data de 27 noiembrie 2019, Înalta Curte a condamnat-o pe Alina Bica la 4 ani de pușcărie pentru favorizarea făptuitorului, adică a omului de afaceri Ovidiu Tender, pe care tot ea îl trimisese în judecată în dosarul Rafo-Carom, alături de Marian Iancu.

Din motivarea deciziei Înaltei Curți rezultă că Alina Bica voia să obțină încetarea procesului penal pentru omul de afaceri chiar prin argumentul prescripţiei faptelor, de care a ajuns să se folosească în prezent pentru a-și anula propria condamnare.

Iată ce au reținut judecătorii de la ÎCCJ în motivarea condamnării Alinei Bica:

  • „S-a reţinut că probatoriul a dovedit că încă din primele luni de mandat, inculpata (Alina Bica – n.r.) a manifestat un interes deosebit pentru modul în care va fi identificată şi aplicată legea penală mai favorabilă odată cu intrarea în vigoare a noii codificări penale, impunând procurorilor de pe judiciar, fie direct, fie prin intermediul consilierului său, teza instituţiilor autonome, care făcea posibilă constatarea prescripţiei răspunderii penale într-un interval mai scurt, ca urmare a combinării dispoziţiilor privind cuantumul pedepselor dintr-o lege (de principiu, din noul Cod, unde pedepsele sunt mai reduse) cu cele ce reglementau termenul de prescripţie dintr-o altă lege (de regulă, din vechiul cod, care stabilea termene de prescripţie specială mai mici).
  • Demersurile inculpatei pentru acceptarea teoriei instituţiilor autonome în identificarea legii penale mai favorabile de către procurorii din subordine au fost apreciate de către instanţa de fond ca reprezentând elemente de circumstanţiere a activităţii desfăşurată de inculpată, în scopul îngreunării tragerii la răspundere penală a martorului (Ovidiu Tender – n.r.), de natură a evidenţia amploarea planului conceput în vederea ajutării lui (omului de afaceri – n.r.), ce a fost gândit în cele mai mici detalii pentru a-i asigura reuşita, fără ca aceasta să constituie o modificare a obiectului acuzaţiei.
  • Ca atare, susţinerile inculpatei potrivit cărora solicitarea unei condamnări cu suspendarea executării pedepsei pentru (Ovidiu Tender – n.r.) a fost determinată de intervenţia prim-adjunctului Serviciului Român de Informaţii (n.r. – Florian Coldea), pe care a pretins că nu îl putea refuza, întrucât activitatea Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism ar fi avut de suferit în lipsa informaţiilor ce erau furnizate de instituţia menţionată, au fost apreciate de instanţa de fond ca neavând nicio relevanţă din punct de vedere juridic şi, ca atare, nu o pot exonera de răspundere penală, întrucât (Alina Bica – n.r.) nu era în relaţii de subordonare faţă de acesta şi mai mult, în condiţiile legii, procurorii sunt independenţi în luarea măsurilor şi adoptarea soluţiilor dispuse.
  • În raport de argumentaţia ce precede, Înalta Curte, Secţia penală, a reţinut că întreaga activitate derulată de inculpata (Alina Bica – n.r.) realizează elementele de tipicitate ale infracţiunii de favorizarea făptuitorului (…), în condiţiile în care, aşa cum s-a arătat, aceasta a acţionat, în realizarea planului de a-l ajuta pe martorul (Ovidiu Tender – n.r.), cu vinovăţia cerută de norma de incriminare, respectiv intenţie directă.
  • Chiar dacă demersurile sale nu s-au finalizat cu pronunţarea unei hotărâri de condamnare cu suspendarea executării pedepsei închisorii aplicată lui (Ovidiu Tender – n.r.), instanţa de fond a reţinut că, pentru existenţa infracţiunii de favorizare a făptuitorului, este necesar şi, totodată, suficient ca scopul de a îngreuna tragerea la răspundere penală să fi fost configurat de către autor la momentul acordării ajutorului, indiferent dacă, ulterior, a fost sau nu realizat”, se arată în Decizia nr. 284 din data de 27 noiembrie 2019.

La data respectivă, un complet de 5 judecători de la ÎCCJ a respins apelul Alinei Bica, așa că fosta șefă a DIICOT a rămas cu soluția pronunțată pe fond de Secția Penală.

În data de 26 iunie 2018, Alina Bica a fost condamnată de magistraţii Instanţei supreme la 4 ani de închisoare cu executare în dosarul în care era acuzată de favorizarea făptuitorului.

Cum o „răsfăța” familia Tender pe procuroarea Alina Bica

Iată ce a dezvăluit în instanță în 2018 Nicole Tender, soția lui Ovidiu Tender, cu privire la relația cu Alina Bica:

  • „Pe 3 martie 2006, Ovidiu Tender a fost arestat în dosarul Carom. A două zi, am fost la DIICOT, pentru a mi se permite să-l vizitez pe soțul meu în arest. Am avut o altercație cu Alina Bica. Ea mi-a spus că nu îmi aprobă cererea, deoarece nu eram încă căsătoriți. În final, mi s-a aprobat cererea.
  • Ulterior, în 18 iunie 2006, am născut, dar nu am reușit să înregistrez copilul. A doua zi, am mers din nou la DIICOT împreună cu avocatele Mariana Ștefan și Laura Vicol (vizată în acest moment în Schema Nordis - n.r.). Alina Bica s-a împrietenit cu Laura Vicol și aceasta a reușit să o determine pe Bica să aprobe ca Ovidiu Tender să fie adus la Primăria Sector 5 pentru a-și declara copilul.
  • Laura Vicol era fina noastră. Noi i-am botezat unul dintre copii. În anul 2009, după ce Ovidiu Tender a fost trimis în judecată de Alina Bica, m-am întâlnit cu ea și cu Laura Vicol la unul dintre restaurantele din spatele DIICOT. Laura Vicol nu mai era atunci avocata noastră. Alina Bica mi-a spus că ea nu are nicio vină în dosarul soțului meu și că acest dosar a fost fabricat de SRI și că știe că este trimis în judecată fără că el să încalce nicio lege sau normă.
  • După anul 2009, am început să mă văd destul de des cu Alina Bica. Mergeam la același salon de coafură, salon de înfrumusețare, care aparținea doamnei avocat Laura Vicol. Eu am fost de cinci ori la părinții Alinei Bica în orașul Făgăraș. Una dintre vizite a fost înainte de Crăciunul din anul 2011, iar o altă vizită a fost de ziua Alinei Bica, în ianuarie 2012.
  • La data când Alina Bica a fost numită secretar de stat la Ministerul Justiției i-am făcut cadou o statuie de bronz, care reprezenta Justiția. I-am dat și un ceas Rolex, pe care l-am cumpărat de la Paris și care valora 7.000-8.000 de euro, însă apoi am văzut că îl purta sora ei. Când i-am dat ceasul, Bica era în drum spre Făgăraș și noi eram în Sinaia. Ea s-a oprit și am mâncat la terasa restaurantului Palace din Sinaia.
  • I-am făcut cadou și o poșetă Louis Vuitton în valoare de 2.000 de euro. De ziua ei îi dădeam alte cadouri. Mi-a spus că îi place ceasul meu marca Rolex și atunci am considerat că își dorește un astfel de obiect, motiv pentru care i l-am cumpărat. În perioada în care îi dădeam cadourile, dosarul Carom se afla pe rolul Tribunalului București. Alina Bica venea destul de des la biroul firmei noastre, de regulă sâmbăta. În prezența mea, i-a spus soțului meu că o să-l schimbe pe procurorul de ședință din dosarul Carom, Mirel Rădescu”, a spus soția omului de afaceri.

Nicole Tender a mai relatat că Alina Bica i-ar fi spus că prietenia să cu Elena Udrea o va ajuta să ajungă procurorul general al României. Pentru a-i cultiva anumite relații înalte în mediul diplomatic, în anul 2013, soții Tender au acceptat ca Bica să-i însoțească în vizite la reședințele ambasadorilor din Israel și Olanda la București.

Cele trei dosare de corupție ale fostei șefe a DIICOT

Alina Bica a fost trimisă în judecată de procurorii DNA în trei dosare:

  • Unul în care fosta șefă a DIICOT a fost trimisă în judecată pentru că ar fi luat o șpagă de 17.500 de euro de la Șerban Pop (vicepreședinte ANAF) în scopul de a-i soluționa favorabil dosarul Cuprom în care era vizat afaceristul Horia Simu. În acest dosar, Alina Bica a fost achitată de Înalte Curte, însă partea care-i privește pe Pop și Simu a fost trimisă spre rejudecare la Curtea de Apel București, unde judecătorii au apreciat că „faptele nu există”.
  • Al doilea, în care Alina Bica a fost acuzată că, pe vremea când era reprezentant al Ministerului Justiției în Comisia pentru acordarea despăgubirilor de la ANRP, ar fi votat despăgubiri supraevaluate cu 62 de milioane de euro către afaceristul Gheorghe „Stelu” Stelian. Fosta șefă a DIICOT a fost achitată alături de alți funcționari publici după redefinirea infracțiunii de abuz în serviciu. Afaceriștii Dorin Cocoș și Gheorghe Stelian au fost obligați să plătească prejudiciul în urma constatării prescripției răspunderii penale.
  • Al treilea dosar al Alinei Bica – în care a fost găsită vinovată – era cel referitor la favorizarea lui Ovidiu Tender, pe care tot ea îl trimisese în judecată în dosarul RAFO-Carom. Pe parcursul procesului, Nicole Tender, soția lui Ovidiu Tender, a declarat, în calitate de martor, că s-a „împrietenit” cu Alina Bica și că i-a dat fostei șefe a DIICOT un ceas Rolex, o poșetă Louis Vuitton și o statuie de bronz.

Foto: Hepta

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.
Urmărește cel mai nou VIDEO
Comentarii (10)
  • Avatar comentarii

    Marius54321 09.10.2025, 07:36

    Alina Bica .......... Laura Vicol..... Restul e can-can!

  • Avatar comentarii

    Romansiatat 09.10.2025, 08:33

    Baaaa? Oare am citit bine ? Îi adevărat ? Au achitato pe Bica?? Și că a fugit din țară nu am citit nici unde ,sau asta nu se mai pune domne'? Baaaiiiii Suntem de doamne ferește

  • Avatar comentarii

    gri57 09.10.2025, 08:39

    Stat esuat , bantustan controlat de diverse mafii , cu si fara epoleti , stat cu doua mari clase sociale : smecherii si pulimea ....cel putin au spus-o deschis : nu aveam puterea pana nu avem si justitia + controlăm campul tactic din justitie ...cum sa nu faci toate magariile cand esti "inamovibil " nimeni nu te trage la răspundere ( ca doar stie Savonea cine ce si cum sa faca "ras tuns frezat ") si mai si iesi la pensie la 48 de ani cu minimum 5-6000 de euro " pensie " ....mafia robelor negre

  • Avatar comentarii

    Meila 09.10.2025, 08:56

    Asta e justitia de la noi, judecatori sint deasupra legi, desi nu ei fac legile ei doar le aplica, sau le interpreteaza cum vor ei, rusine justitia Romina, nu meritatii nici jumatate din salar

  • Avatar comentarii

    Realist2023 09.10.2025, 10:45

    Incredibil / daca mai era nevoie de vreo proba ca banii si influenta te fac imun in fata legii / si nu doar in Ro, dupa cum se vede !! Deci dupa judecatorii italieni, de cate ori punem capul pe perna noaptea, facem puscarie !!!

ALTE ȘTIRI
Augustin Zegrean
15:44
„Nu avea ce să caute acolo”. Augustin Zegrean, fost președinte CCR, reacționează dur în cazul zborului privat în Mykonos al judecătorului Cristian Deliorga
Jurnalista Sorina Matei, propusă de AUR, preia șefia TVR. Sursă foto: Facebook /Sorina Matei.
15:41
Sorina Matei, propusă de AUR, a fost votată șefă interimară la TVR. Răzvan Dincă preia conducerea SRR
MONDEN
Alina Pușcău - concurentă Asia Express
16:12
De ce nu se tratează Alina Pușcău de cancer în România. „Sunt revoltată. Nu vorbești așa cu oamenii, nu?”
Theo Rose
15:40
Theo Rose, mărturisire neașteptată. Ce i-a rănit mândria: „Mi-a spus că nu prea am vocabular ”
POLITIC
Cine pierde după ce AfD a câștigat detașat alegerile în landul german Saxonia-Anhalt. Emil Hurezeanu: „Repercusiunile ar putea fi confirmate în următoarele săptămâni”
ExclusivInterviu
7 sept.
Cine pierde după ce AfD a câștigat detașat alegerile în landul german Saxonia-Anhalt. Emil Hurezeanu: „Repercusiunile ar putea fi confirmate în următoarele săptămâni”
Cristian Deliorga este unul dintre cei patru judecători ai CCR puși de PSD
7 sept.
Judecător CCR, politicieni și afaceriști cu probleme penale, zbor de lux la Mykonos: cine sunt cei 13 care au zburat cu avionul privat Embraer Legacy 600
Ultimele știri
17:01
5 știri by Libertatea - Educație: nepotisme și favoruri la un liceu de top, inspectori numiți politic și elevi fără manuale
16:56
Poți închiria un apartament cu 30 de euro și o casă întreagă cu doar 60. Stațiunea montană la 2 ore de România unde berea e ieftină și se mănâncă pe bani puțini
16:44
Arhipelagul format din 99 de insule unde ritmul vieții încetinește. Vegetația tropicală și apele în nuanțe intense de albastru și verde cuceresc turiștii
16:41
Tragedie la nunta Oanei Tomoiagă, concurentă la Asia Express. Un invitat a murit la petrecerea cu 1000 de oameni
TRENDING
Exclusiv
13:00
O hotărâre CJUE din cazul unui primar PSD i-ar putea salva mandatul lui Fritz. Avocatul Tudor Chiuariu, care a obținut decizia: „Este valabilă și foarte actuală”
Exclusiv
10:00
Acuzații de hărțuire la Școala de Agenți de Poliție Câmpina. O elevă și-a reclamat profesorul de drept penal: „M-a luat pe după spate și m-a pupat pe obraz”. Conducerea instituției confirmă cazul
Exclusiv
07:00
Trenurile Coradia Stream cumpărate de CFR de la Alstom cu două miliarde de lei circulă fără asigurare pe șinele din România. Epopeea unui contract de modernizare cu iz de dosar penal
7 sept.
Mesaje de Sfânta Maria 2026. Urări și felicitări de Sf. Maria inspirate pentru sărbătoriți
o mulțime densă de oameni participând la un concert sau un festival, aflată într-un spațiu larg și întunecat. Atmosfera vizuală este dominată de o rețea complexă, dinamică și foarte intensă de raze luminoase și lasere care se intersectează deasupra publicului.
16:18
Unul dintre cele mai bune cluburi de noapte din Europa este la un zbor de mai puțin de o oră distanță față de România. Cum arată clasamentul complet
patru fete tinere imbracate in costume de baie colorate, pe plaja, vazute de la spate, iesind din mare
15:17
Agențiile de turism deja lansează oferte pentru vara anului 2027. Printre cele mai populare destinații: Albania, Grecia și Spania
Un bărbat cu rucsac în spate, văzut din spate pe peronul unei stații de metrou, în timp ce prin fața lui trece un tren în viteză.
15:08
Românii fac naveta 53 de minute, dar cine sunt „super navetiștii Europei”
Saci cu cartofi şi ceapă într-o piaţă
15:07
Pregătirea cămării pentru iarnă: 5 pași pentru a păstra legumele proaspete mai mult timp
Două perechi de chiloți, una descompusa și murdară și una intacta, albă, așezate pe iarba verde, o lopată între ele
14:16
1.000 de oameni au îngropat peste 2.000 de perechi de chiloți în pământ. Ce au descoperit după două luni
Vitraliu cu Scena Nașterii Domnului Sursa foto: Shutterstock
7 sept.
Sfânta Maria Mică sau Nașterea Maicii Domnului, sărbătorită pe 8 septembrie - tradiții și superstiții
Ce nume se serbează de Sfânta Maria - Icoană reprezentând-o pe Sfânta Maria cu Pruncul.
5 sept. 2025
Ce nume se serbează de Sfânta Maria. Cui spunem „La mulți ani”
Cum faci conserve de roșii pasate pentru iarnă. Rețeta simplă, pas cu pas. Sursă foto: Shutterstock
7 sept.
Cum faci conserve de roșii pasate pentru iarnă. Rețeta simplă, pas cu pas
Cât hrean se pune la murături și de ce nu trebuie să lipsească din borcan. Sursă foto: Shutterstock
4 sept.
Cât hrean se pune la murături și de ce nu trebuie să lipsească din borcan
Cristian Deliorga
15:06
Judecătorul Deliorga, în completul CCR care i-a permis lui Daraban un nou mandat. Apoi, zbor privat plătit de CCIR
Fotografie cu caracter ilustrativ
14:33
Rusia și-a trimis sabotorii în România. Cum a dejucat SRI o acțiune care viza baze militare folosite de aliații NATO
Lumea folosește AI pentru a finaliza direct o achiziție. Foto: magnific.com
Analiză
14:30
Inteligența artificială le spune adolescenților români ce să cumpere. Cifrele din cel mai nou raport sunt alarmante
Maica Domnului
14:09
Cum arăta Sfânta Maria, Maica Domnului
Nicușor Dan cu ambele brațe ridicate
11:01
România perplexă
Bancnote euro
10:30
8 din 10 IMM-uri din România n-au cerut niciun credit în ultimul an: cele mai puţine împrumuturi din UE, dar firme printre cele mai îndatorate
Arhiva foto
07:07
O victorie destul de colosală
Doi pensionari beau la o masa
4 sept.
Ai devenit pensionar în România? Învață să înjuri, să votezi și să supraviețuiești!