Motivele Înaltei Curți ca să atace la CCR și a doua lege a Guvernului privind pensiile magistraților: „Discriminează și încalcă brutal independenţa justiţiei”

Curtea Supremă a susținut că și acest al doilea proiect de lege al Guvernului Bolojan încalcă Constituţia pentru că „discriminează magistraţii faţă de alte categorii de beneficiari de pensii de serviciu, încalcă brutal independenţa justiţiei, elimină de facto pensia de serviciu pentru magistraţi, încalcă standardele internaţionale statuate prin jurisprudenţa CJUE şi CEDO”.

Mai mult, ÎCCJ susține că noua lege „încalcă și caracterul obligatoriu al deciziilor Curţii Constituţionale, utilizează termeni ambigui şi neclari şi prezintă lacune normative care fac legea incompatibilă cu standardul de claritate şi previzibilitate într-un stat de drept”.

Decizia a fost adoptată în unanimitate de toți cei 102 judecători prezenți, iar Curtea Constituțională a fixat termenul de judecată pentru 10 decembrie.

Amintim că al doilea proiect de lege privind pensiile speciale a fost asumat pe 2 decembrie de Guvernul Bolojan în Parlament, după ce primul a fost respins de CCR pentru că nu avea avizul CSM, în urma unei sesizări făcute în septembrie tot de ÎCCJ, condusă de Lia Savonea.

Astfel, potrivit celui de-al doilea proiect magistrații se vor putea pensiona la 65 de ani, nu la 48 cum este legea actuală, cu maximum 70% din ultimul salariu net, nu 80% din ultimul salariu brut, cum este în prezent. „Cuantumul pensiei va reprezenta 55% din baza de calcul reprezentată de media indemnizațiilor brute din ultimii 5 ani, dar nu mai mult de 70% din ultima indemnizație netă”, scrie în document. Mai simplu spus, a rămas același procent ca în primul proiect, cel respins de CCR după sesizarea Curții Supreme.

Modificarea s-a făcut doar la perioada de tranziție până la vârsta de pensionare de 65 de ani. Aceasta va fi de 15 ani, calculată începând cu 1 ianuarie 2026, și nu de 10 ani, cum era în primul proiect. „În cei minimum 25 de ani vechime în magistratură necesari ieșirii la pensie, perioada asimilată de activitate în alte domenii juridice va fi de 10 ani”, scrie în document.

De acest proiect depinde soarta a 231 de milioane de euro bani europeni din PNRR. România a comunicat Comisiei Europene pe 28 noiembrie demersurile făcute pentru îndeplinirea jalonului 215 privind pensiile speciale, iar decizia va aparține Comisiei, care va da răspunsul abia în februarie 2026. Practic, rămâne de văzut cum va interpreta Comisia Europeană îndeplinirea sau nu a jalonului 215 de către România.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE