Apă otrăvită cu clostridium în rețeaua publică de distribuție. Anchetă penală de amploare în Prahova, după ce mai mulți oameni au ajuns la spital

Reclamațiile oamenilor, ignorate

Verificările procurorilor au demarat ca urmare a plângerilor depuse de locuitori ai orașului prahovean Breaza, care acuză că au ajuns la spital cu simptome digestive și erupții cutanate după ce au băut și s-au spălat cu apă contaminată cu bacteria clostridium perfringens.  

Atât reprezentanții Primăriei Breaza, cât și operatorul de apă Hidro Prahova, societate aflată în subordinea Consiliului Județean Prahova, sunt acuzați că au ignorat plângerile oamenilor și chiar au ascuns săptămâni întregi contaminarea cu bacteria periculoasă. 

Au invocat motive absurde care să justifice cumva mirosul înțepător, gustul nefiresc și culoarea suspectă (gri) a apei care curgea la robinetele din Breaza.

Târziu, după săptămâni întregi de insistențe din partea localnicilor, Direcția de Sănătate Publică Prahova a confirmat prezența bacteriei clostridium perfringens în rețeaua publică de apă din Breaza – agent patogen care indică contaminare fecală și prezintă risc major de infectare gastro-intestinală. 

Deși era o evidentă situație de urgență, care implica sănătatea oamenilor, Hidro Prahova a continuat să furnizeze apă, iar primăria a informat superficial populația, fără să folosească sistemul Ro-ALERT la care apelase până atunci frecvent pentru a semnala prezența urșilor în localitate.

„Ba se sparg conductele, ba avem apa murdară” 

Dosarul deschis de procurori are la bază o plângere penală semnată de Alexandra Pavelescu, o juristă din Breaza. Într-o declarație pentru ziarul Libertatea, aceasta a precizat că scopul demersului său este în primul rând să se afle cauza care a dus la poluarea apei, de când durează situația și, evident, sancționarea vinovaților.

„Pe noi asta ne interesează. I-am cerut și domnului procuror – să se afle cauza, pentru că nu mai vrem să se repete. Aș vrea ca ancheta să arate exact ce s-a întâmplat. Avem probleme cu apa continuu, iar pentru noi, Hidro Prahova a fost un fel de gaură neagră. Ba se sparg conductele, ba avem apa murdară. Când s-a descoperit clostridium, a fost pentru noi ceva șocant. Cred că s-a descoperit clostridium doar pentru că lumea a făcut tam-tam. Și în decembrie, anul trecut, oamenii au mai postat pe Facebook fotografii cu apa murdară, dar nimeni nu s-a sesizat atunci”, a declarat, pentru ziarul Libertatea, Alexandra Pavelescu.

Plângerea depusă la Parchetul de pe lângă Tribunalul Prahova de către jurista Alexandra Pavelescu a fost formulată împotriva societății de distribuție a apei, Hidro Prahova, dar și împotriva primarului din Breaza, Bogdan Novac, a angajaților din primărie responsabili cu situațiile de urgență și protecția civilă, cu informarea publică, dar și împotriva funcționarilor implicați în monitorizarea serviciilor publice de utilitate și sănătate publică.

Fostul director al Hidro, audiat la parchet

Potrivit unor surse judiciare, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Ploiești a preluat ancheta și a început audierile. Sursele citate au precizat pentru Libertatea că au fost deja audiați reprezentanți ai Direcției de Sănătate Publică Prahova, fostul preşedinte al ANPC – Cristian Popescu Piedone, dar și reprezentanți ai Hidro Prahova, printre care și Adrian Semcu, director al societății până în anul 2021.

„Nici eu nu știu de ce m-au chemat. Probabil aveau nevoie de informații tehnice, doar că eu nu știu ce s-a mai întâmplat la Hidro Prahova după plecarea mea. Nu mai lucrez acolo de ani buni, din 2021, iar problema la Breaza a fost în primăvară (aprilie – mai 2025 n.r. )”, a declarat, pentru Libertatea, Adrian Semcu.

Scuzele primarului din Breaza

Contactat telefonic, edilul orașului Breaza, Bogdan Novac, a precizat că până la acest moment, nici el și nici un alt angajat al primăriei nu au primit citație la PCAp Ploiești pentru a fi audiați în dosarul privind apa contaminată cu clostridium. Primarul a precizat că știe că este indicat în plângerea penală, dar acuzațiile care îi sunt aduse nu sunt fondate.

Acesta a explicat că informarea populației orașului Breaza a fost făcută prin „toate mijloacele posibile”, prin mesaje postate online, dar și la avizierul primăriei, fiind implicată inclusiv o echipă de voluntari care a distribuit în oraș mesajele de avertizare cu privire la problema apei potabile.

Cu privire la avertizarea populației prin sistem Ro-ALERT, Novac a explicat că acesta este „atributul exclusiv al Inspectoratului pentru Situații de Urgență”.

„Nimeni altcineva nu poate lua decizia emiterii unui mesaj de tip Ro-ALERT decât ISU. Eu încă de atunci am discutat inclusiv cu reprezentanții prefecturii și cu conducerea Hidro Prahova, s-a solicitat acest lucru (n.r. – emiterea unor mesaje de tip Ro-ALERT), dar de ce nu s-a întâmplat, nu știu să vă spun. Nu este în atributul nostru. Sub nicio formă nu decide primăria. Nici măcar prefectura nu decide. Aici chiar excede cu mult competențelor instituționale atât ale primăriei, cât și ale prefecturii. Eu personal am discutat atunci cu prefectul de la acel moment aspectele acestea și dumnealui știu că a solicitat acest lucru, din informațiile pe care le am”, a declarat Bogdan Novac.

Cauza infestării apei – încă necunoscută

Primarul spune că nu a reușit până la acest moment să afle care a fost cauza contaminării cu clostridium perfringens a apei din Breaza, dar exclude categoric supozițiile localnicilor care au acuzat că echipa de muncitori care făcea lucrări la rețeaua Hidro ar fi putut racorda greșit conducta de canalizare a orașului la cea pentru distribuția apei potabile.

„Au fost opinii personale ale unora, niște supoziții aruncate în spațiul public la acel moment, dar formulate de către diferiți cetățeni, nu au fost puncte de vedere ale unei instituții. Nu pot eu să fac o presupunere (n.r. – cu privire la cauza contaminării apei). Cel mai în măsură este un expert și organul de anchetă. Cu siguranță, organul de anchetă va dispune și o expertiză și atunci vom putea ști”, a precizat primarul Novac.

Lungul șir de bâlbe care au trimis oameni în spital

În perioada premergătoare datei de 26 aprilie 2025, numeroși locuitori ai orașului Breaza au semnalat, atât direct către autoritățile locale, cât și prin intermediul rețelelor de socializare, că apa furnizată prin rețeaua publică prezintă un miros urât, gust neplăcut și o culoare suspectă. Aceste sesizări recurente au fost ignorate sau tratate cu superficialitate de către operatorul regional HIDRO PRAHOVA S.A. și de către autoritățile administrației publice locale, se arată în plângerea penală depusă la parchet.

• În data de 26 aprilie 2025, în contextul agravării reclamațiilor, primarul orașului Breaza a convocat Comitetul Local pentru Situații de Urgență (CLSU). În cadrul acestei ședințe, a participat și reprezentantul operatorului de apă, Adrian Lambru, care a declarat public că apa este potabilă, punând mirosul și aspectul anormal pe seama unui „tratament aplicat rețelei”. Aceste declarații au fost făcute fără existența unor analize de laborator, în ciuda indiciilor clare de neconformitate a apei. 
• În aceeași ședință, autoritățile locale au dispus oficial oprirea furnizării apei. Cu toate acestea, în mod inexplicabil și contrar deciziei adoptate, apa a continuat să fie livrată către populație, iar măsura nu a fost implementată. 
• Populația nu a fost informată oficial în niciun fel despre pericolul sanitar existent. 
• Tot în data de 26 aprilie, HIDRO PRAHOVA S.A. a emis un comunicat în care punea situația pe seama unei turbidități provocate de fluctuații ale tensiunii electrice, fără să recunoască gravitatea situației. 
• În data de 28 aprilie 2025, operatorul a anunțat că a fost contractată o firmă specializată pentru efectuarea igienizării rețelei publice. Între timp, problema persista, iar populația nu primea apă sigură pentru consum. 
• În data de 29 aprilie 2025, Cristian Popescu Piedone, președintele Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorilor (ANPC), a făcut un control la Breaza. A constatat personal că apa are un miros puternic, gust neplăcut și nu este potabilă, contrar declarațiilor anterioare ale operatorului și în ciuda dispoziției de oprire a furnizării, apa curgea în continuare la robinete. Președintele de atunci al ANPC  a dispus oprirea imediată a apei și a desemnat doi comisari ANPC pentru a monitoriza activitatea sucursalei Hidro Prahova. Cu toate acestea, reprezentanții sucursalei au refuzat dialogul cu ANPC, afirmând că instituția nu are competențe în domeniu. 
• În data de 30 aprilie 2025, Direcția de Sănătate Publică Prahova a emis oficial buletinul de analiză, confirmând prezența bacteriei clostridium perfringens în rețeaua publică de apă din Breaza, agent patogen care indică contaminare fecală și prezintă risc major de infectare gastro-intestinală. 
• În perioada 30 aprilie – 2 mai, HIDRO PRAHOVA a emis o serie de informări publice exclusiv online, prin care comunica despre procesul de igienizare, amplasarea unor containere de apă și analize ulterioare. Nicio comunicare fizică nu a fost transmisă cetățenilor în acest interval. De asemenea, nu a existat nicio informare privind potabilitatea apei distribuite prin containere.
•  În acest context, Primăria orașului Breaza a pus la dispoziție containere cu apă, în calitate de măsură temporară. Însă cetățenii au reclamat că acestea sunt puține, amplasate doar în anumite zone și nu sunt alimentate constant. Nu a existat un comunicat oficial prin intermediul căruia populația să fie informată dacă apa din containere era testată și avizată ca fiind potabilă de către DSP, ceea ce a alimentat starea de neîncredere și incertitudine.
•  Abia în data de 1 mai 2025, după mai multe zile de criză sanitară, reprezentanți ai Consiliului Local Breaza au distribuit pentru prima dată în format fizic pliante prin care informau cetățenii că apa este infectată și nu trebuie consumată. 
•  La data de 2 mai 2025, HIDRO PRAHOVA S.A. a emis public, prin intermediul unei postări oficiale, un nou anunț privind continuarea intervențiilor de urgență pe rețeaua de apă a orașului Breaza, precizând în mod expres că „apa distribuită în rețeaua publică NU este potabilă și NU trebuie utilizată pentru băut, gătit sau igienă personală”, ci doar în scopuri menajere. Totodată, operatorul a menționat desfășurarea de acțiuni de spălare și dezinfectare a conductelor, precum și prelevarea de noi probe pentru analiză, fără însă a preciza un termen concret pentru restabilirea calității apei.

Simptome grave după consumul de apă 

În plângerea penală, Alexandra Pavelescu acuză că, în urma unei întrebări publice adresate comunității locale prin intermediul rețelelor de socializare și al petiției lansate la data de 30 aprilie 2025, a primit numeroase relatări din partea locuitorilor orașului Breaza privind efectele directe ale consumului sau contactului cu apa contaminată. 

„Astfel, cetățenii au raportat simptome precum: dureri abdominale intense, crampe, diaree persistentă, vărsături, febră, iritații cutanate, mâncărimi, apariția unor pete sau dermatite după contactul cu apa, inclusiv în cazul spălării mâinilor sau al băii. Unii locuitori au fost nevoiți să solicite intervenția serviciilor de urgență, iar părinții de copii mici au fost nevoiți să achiziționeze apă îmbuteliată pentru igiena acestora, în lipsa unei alternative sigure. Există, de asemenea, semnalări privind efecte indirecte grave, precum utilizarea apei contaminate în brutării locale, cu impact potențial asupra întregii populații”, se arată în documentul citat.

Localnicii îmbolnăviți, chemați la parchet 

Semnatara plângerii a declarat pentru Libertatea că mai multe persoane care au prezentat simptome specifice după consumul apei contaminate cu bacteria clostridium perfringens urmează să fie sau chiar au fost citate la parchet în calitate de părți vătămate.

„Domnul procuror m-a rugat să iau legătura cu persoanele despre care eu știu că au avut de suferit din cauza apei. Am cunoștință că deja au fost audiate câteva persoane. Oamenii mi-au comunicat foarte mulți că au avut și iritații de la apă, pentru că la un moment dat au încercat să spele conductele cu clor, iar o persoană care avea alergie la clor s-a înroșit doar la simplul contact cu apa. Sunt persoane care au ajuns prin spital, o persoană căreia i-a ieșit chiar clostridium la analize după ce s-a chinuit 5,6 săptămâni cu probleme de sănătate gen diaree și de toate”, a declarat Alexandra Pavelescu. 

În acest context este esențial ca localnicii din Breaza care dețin documente medicale care să probeze afecțiuni medicale după consumul de apă contaminată să colaboreze cu autoritățile.

Clostridium descoperit de șase ori în apă, fără ca populația să fie avertizată

Nu este pentru prima dată când Hidro Prahova se confruntă cu o astfel de situație. Şase incidente de infestare a apei din municipiul Câmpina cu bacteria clostridium perfringens au fost raportate în perioada 2018-2020, însă populaţia nu a fost anunţată decât într-un singur caz prin mesaj de tip Ro-ALERT.

„S-au făcut doar schimburi de adrese scrise între Primărie, Hidro Prahova şi DSP, dar oamenilor nu le-a spus nimeni nimic, ceea ce mi se pare extrem, extrem de grav!”, acuza fostul primar al municipiului Câmpina în august 2021 când a descoperit documentele în primăria pe care o conducea de un an.

Și la acel moment se anunțau anchete și verificări, dar dacă acestea au existat, nu s-au concretizat cu un dosar penal și cu sancțiuni. 

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro