Buget record al UE de două trilioane de euro. Cei trei piloni principali. Dispute între statele membre, conflict cu Parlamentul European

La trei ani de la izbucnirea războiului din Ucraina, Bruxelles subliniază, de asemenea, mobilizarea sa în favoarea apărării (131 de miliarde incluse în pachetul pentru competitivitate) și promite 100 de miliarde de sprijin suplimentar pentru Kiev între 2028 și 2034.

„Este vorba de un angajament pe termen lung” pentru „reconstrucția Ucrainei”, a declarat comisarul european pentru buget, Piotr Serafin.

Ceea ce l-a făcut să reacționeze vehement pe premierul ungar Viktor Orban. „Ucraina ar beneficia de un ajutor financiar masiv, în timp ce agricultorii europeni ar fi pierzătorii”, a criticat liderul naționalist, apropiat de Moscova.

Comisarul european pentru agricultură, Christophe Hansen, respinge reducerile bugetare fără precedent ale politicii agricole comune (PAC), deputații europeni acuzându-l că distruge sistemul de subvenții agricole.

Hansen a insistat că PAC rămâne o politică autonomă, cu plăți directe garantate pentru agricultori. Deși bugetul total al PAC va scădea de la 387 de miliarde de euro la 300 de miliarde de euro, el a afirmat că reducerea „rămâne aproximativ aceeași” în termeni reali.

Însă calculele Euractiv sugerează că reducerea se ridică la aproape 30 % în prețurile din 2025.

„Nu încercați să ne vindeți asta ca pe un succes”, a declarat coordonatorul pentru agricultură al PPE de centru-dreapta, Herbert Dorfmann, care a estimat scăderea reală la 25 %.

Europarlamentarul irlandez Ciaran Mullooly a deplâns faptul că finanțarea agriculturii a fost redusă cu peste 20 %, în timp ce cheltuielile pentru apărare vor crește de cinci ori. Europarlamentarul maghiar de extremă dreapta Csaba Dömötör a mers mai departe, acuzându-l pe Hansen de „asasinarea” PAC.

Una dintre puținele voci de susținere, europarlamentara olandeză Jessika van Leeuwen din PPE, l-a lăudat pe Hansen pentru că a protejat plățile directe. Ea a avertizat însă că a se baza pe suplimente naționale „ar fi o greșeală”, deoarece ar putea crea condiții inegale între statele membre.

Comisarul pentru buget, Piotr Serafin, a anunțat că bugetul propus de Comisie pentru următorii șapte ani include 17 miliarde de euro pentru mobilitatea militară, ceea ce reprezintă o creștere semnificativă față de alocarea actuală de 1,7 miliarde de euro.

Mobilitatea militară în Europa a căpătat importanță după războiul din Ucraina, partenerii transferând echipamente de apărare în interiorul blocului sau din cealaltă parte a Atlanticului.

Prezentarea de miercuri marchează începutul oficial al unei dispute politice între statele membre și Parlamentul European, care se preconizează a fi îndelungată, epuizantă și explozivă, întrucât fiecare circumscripție electorală va lupta cu înverșunare pentru a obține fonduri pentru prioritățile sale.

Deputatii europeni critică plafonul de cheltuieli de 1,26% din venitul național brut propus de Comisie, care include rambursarea datoriei NextGenerationEU și lasă fonduri insuficiente pentru competivitate, coeziune, agricultură, apărare și tranziția verde, ceea ce va duce la înghețarea investițiilor și tăieri de fonduri esențiale, potrivit europarl.europa.eu.

Programe-cheie și viziune comună în pericol

Coraportorii avertizează că transformarea programelor în „megafonduri-umbrelă” riscă să submineze politicile care au adus rezultate concrete, în timp ce promovarea planurilor naționale fragmentate slăbește rolul autorităților locale și regionale și amenință obiectivele europene comune.

Supravegherea democratică, amenințată

Deputatii sunt îngrijorați că propunerea Comisiei poate marginaliza rolul Parlamentului European, cerând ca orice mecanism de accesare a fondurilor să includă o supraveghere parlamentară solidă și să păstreze controlul democratic asupra cheltuielilor UE.

Necesitatea unor resurse proprii solide

Raportorii pentru resurse proprii salută noile propuneri de surse de venituri (acciză pe tutun, taxe pe deșeuri electronice, CORE) și insistă că statele membre trebuie urgent să ajungă la un acord pentru a asigura finanțarea viitoare a bugetului UE.

Parlamentul, gata de luptă

Coraportorii afirmă că Parlamentul va folosi toate instrumentele pentru a asigura un buget ambițios, eficient și sub control democratic deplin, pregătit să se implice atât constructiv, cât și ferm în negocieri.

Negociatorul principal al Parlamentului European pentru propunerea bugetară multianuală (MFF) de 2 trilioane de euro, eurodeputatul român Siegfried Mureșan (PPE), l-a criticat dur pe șeful bugetului UE, Piotr Serafin, tot din PPE, pentru modul în care Comisia Europeană a prezentat planurile sale financiare pe termen lung.

Mureșan a ironizat prezentarea Comisiei, reproșând lipsa unor propuneri legislative clare și informarea insuficientă a Parlamentului. El a spus că prezentarea a ridicat „mai multe întrebări decât răspunsuri” și a avertizat că urmează „multă muncă în față”, moment care a fost întâmpinat cu aplauze de colegii săi parlamentari.

Siegfried Mureşan spune că PE nu va accepta ca agricultura şi coeziunea să-şi piardă din importanţă şi va respinge orice buget care nu garantează protejarea alocărilor dedicate atât Politicii Agricole Comune, cât şi Politicii de Coeziune sau în care fermierii noştri trebuie să concureze cu regiunile pentru aceleaşi fonduri europene

Președinta Parlamentului European, Roberta Metsola, cere un buget multianual al UE mai echitabil și orientat spre viitor, care să răspundă provocărilor transnaționale, de la tehnologiile verzi la securitatea alimentară. „Fiecare euro trebuie să dea putere și fiecare cent să conteze”, a transmis ea.

Metsola critică modelul actual „un plan național per stat membru” și subliniază că autoritățile locale și regionale trebuie implicate activ: „Uniunea trebuie să înceapă în stradă, nu în foi de calcul”. Susține reforma resurselor proprii ale UE și eliminarea datoriei între generații.

Într-un videoclip postat pe X, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, confirmă noul buget al UE pentru următorii șapte ani.

This is a budget for the realities of today, as well as the challenges of tomorrow.

Today we present our proposal.

Now we continue the work, with the European Parliament, Member States, with citizens and businesses ↓ https://t.co/wq1t4kKjTx
— Ursula von der Leyen (@vonderleyen) July 16, 2025
 

„Este un buget pentru o nouă eră, care corespunde ambițiilor Europei. Care răspunde provocărilor Europei. Care ne consolidează independența”, a scris ea, confirmând cifrele raportate în exclusivitate de Euractiv.

Today we present the EU budget for 2028-2034.

It's a budget for a new era, that matches Europes ambition.

That addresses Europes challenges.

That strengthens our independence.⁩ pic.twitter.com/C9OmCJt91U
— Ursula von der Leyen (@vonderleyen) July 16, 2025
 

Un proiect de tabel consultat de Euractiv prezintă un pachet de 453 de miliarde de euro care combină fonduri pentru politica de coeziune, sprijin pentru pescuit și fonduri pentru dezvoltare socială și rurală. Componenta rurală, care face în prezent parte din cel de-al doilea pilon al politicii agricole comune (PAC), ar urma să fie restructurată în viitoarea propunere de buget al UE.

Fondurile de coeziune reprezintă principalul instrument prin care Uniunea Europeană sprijină dezvoltarea regiunilor mai puțin avansate. Pentru România, aceste fonduri sunt esențiale în reducerea decalajelor față de Vestul Europei și finanțează proiecte-cheie în infrastructură, educație, sănătate și mediu.

România este unul dintre cei mai mari beneficiari de fonduri de coeziune din UE, cu zeci de miliarde de euro alocați. Aceste resurse contribuie direct la modernizarea drumurilor, extinderea rețelelor de apă și canalizare, digitalizarea administrației și sprijinirea mediului de afaceri local. Fără ele, multe investiții publice majore ar fi imposibile.

Bugetul multianual al Uniunii Europene ar putea ajunge la aproape 2 trilioane de euro, potrivit unui nou draft ce circulă în Comisie. Suma propusă, de 1,985 trilioane de euro, echivalează cu 1,26% din venitul național brut (GNI) al UE, incluzând și 168 miliarde euro pentru rambursarea datoriei generate de fondul de redresare post-Covid. Deși cifrele sunt încă în dispută, acestea oferă o imagine clară a priorităților financiare ale blocului european, potrivit Euractiv.

Din totalul bugetului, circa 1 trilion de euro ar fi alocat agriculturii, gestionării frontierelor și sprijinului pentru regiunile mai sărace, iar 590 miliarde euro ar urma să fie investite în creșterea competitivității industriale, cu un fond special de 450 miliarde pentru politica industrială susținută de Ursula von der Leyen. De asemenea, politica externă ar beneficia de un buget estimat la 215 miliarde euro, consolidând rolul global al UE.

• Simplificarea reglementărilor: Comisia propune reducerea birocrației prin eliminarea unor condiționalități obligatorii și înlocuirea acestora cu stimulente financiare pentru fermierii care le adoptă voluntar, potrivit Euronews.
• Plăți CAP mai echitabile: Introducerea unui plafon anual de 100.000 € pentru subvențiile directe, cu reduceri progresive pentru sumele mai mari, pentru a redistribui fondurile către fermele mici și tineri fermieri.
• Renunțarea la structura în două piloni: PAC va fi integrată într-un singur fond, alături de politica de coeziune, cu un mecanism de protecție pentru a asigura o pondere minimă pentru agricultură.
• Autonomie națională extinsă: Implementarea PAC va depinde în mare măsură de negocierile bilaterale între Comisie și statele membre, reducând implicarea altor actori precum Parlamentul European.
• Continuarea sprijinului pentru dezvoltarea rurală: Acțiunile de dezvoltare rurală vor continua, dar nu vor mai fi parte a unui pilon distinct, fiind integrate în cadrul general al PAC.

Aceste măsuri reflectă o schimbare semnificativă în abordarea PAC, punând accent pe simplificare, echitate și autonomie națională.

Fondurile alocate pentru politica agricolă comună (PAC) în următorul buget al UE pe șapte ani sunt în prezent sub 300 de miliarde de euro, potrivit unui proiect de tabel consultat de Euractiv.

Cifrele rămân supuse unor modificări semnificative și ar putea fi doar unul dintre scenariile luate în considerare. Dacă se confirmă, aceasta ar reprezenta o reducere semnificativă față de cele 386 de miliarde de euro alocate pentru perioada 2021-2027, ceea ce ar reprezenta o lovitură puternică pentru această politică emblematică veche de 62 de ani.

Planul include un fond de 150 de miliarde de euro pentru achiziții comune de armament, care va fi disponibil doar pentru statele membre și pentru firmele din țările partenere care au acorduri de apărare cu UE. De asemenea, se propune suspendarea temporară a regulilor fiscale pentru a permite statelor membre să aloce până la 650 de miliarde de euro în patru ani pentru proiecte de apărare, potrivit Reuters.

Pentru a sprijini dezvoltarea tehnologică în domeniul apărării, Comisia intenționează să extindă platforma Strategic Technologies for Europe (STEP) pentru a include tehnologii și produse de apărare. Proiectele selectate vor beneficia de un „STEP Seal” și vor fi finanțate prin Fondul European de Apărare, Horizon Europe și Programul Digital Europe. Această inițiativă vizează consolidarea bazei tehnologice și industriale de apărare a Europei, facilitând investițiile în domenii precum dronele, apărarea aeriană și cibernetică, potrivit Euronews.

Asociații de fermieri din mai multe țări ale Uniunii Europene pornesc în marș către sensul giratoriu Schuman din Bruxelles, unde vor organiza un protest în fața sediului Comisiei Europene.

Manifestația va cuprinde discursuri și pancarte, inclusiv una a organizației Copa & Cogeca, care transmite clar mesajul: „Fără buget > Fără PAC > Fără fermieri > Fără securitate”.

Aceștia cer menținerea unui buget solid pentru PAC, considerând-o esențială pentru supraviețuirea sectorului agricol și pentru securitatea alimentară a UE.

👨‍🌾Farming delegations from across 🇪🇺 are gathering in front of the @Europarl_EN welcomed by many MEPs for the start of today's action and symbolic protest walk towards the @EU_Commission on #MFF and #CAP proposals!https://t.co/nIyDojTDGj pic.twitter.com/Onb706Dw55
— COPA-COGECA (@COPACOGECA) July 16, 2025
 

Procesul de aprobare

Reuniunea simbolizează prima etapă concretă în procedura bugetară, unde comisarii trebuie să cadă de acord asupra liniei generale. Decizia finală urmează a fi luată prin consultări între Comisie, Consiliul UE și Parlamentul European – un proces legislativ complex care poate fi afectat de negocieri îndelungate sau chiar impasuri.

Sectorul agrifood & competiție economică

Un punct central îl reprezintă fondurile destinate agriculturii și agroalimentar, esențiale pentru stabilitatea rurala. De asemenea, există o propunere de înființare a unui mare fond de competitivitate, menit să susțină sectoare strategice și să întărească capacitatea economică a blocului .

Apărare și securitate

Bugetul a ridicat discuții aprinse în ceea ce privește finanțarea apărării. Unele state membre și lobby-urile pentru securitate militară solicită alocarea a cel puțin 100 miliarde € pentru un fond comun de armament, ce ar consolida protecția externă a UE .

Surse de finanțare și noi resurse. Europarlamentarul român care a ridicat obiecții

Pentru a susține această creștere bugetară, Comisia propune introducerea unor noi venituri proprii: impozite, taxarea tutunului, a marilor companii și alte contribuții colegiale. Aceste măsuri vizează independența financiară a Uniunii și reducerea dependenței de contribuțiile statelor .

Șase comisari europeni, inclusiv românca Roxana Mînzatu, și-au exprimat opoziția față de planul care prevede utilizarea impozitelor ca sursă de finanțare pentru bugetul UE, prin mecanismul resurselor proprii.

Printre aceștia se regăsesc vicepreședintele pentru coeziune și reforme din Italia, Raffaele Fitto, reprezentantul Greciei, Apostolos Tzitzikostas, comisarul român Roxana Mînzatu, cehul Jozef Síkela, cipriotul Costas Kadis și portugheza Maria Luís Albuquerque.

Provocările de mediu și dezbaterile înainte de vot

Există temeri că finanțarea ambițiilor climatice și de mediu va fi sacrificată în favoarea altor priorități. Criticii avertizează că pachetul ambiental ar putea deveni „deraiat”, ducând la un buget dezechilibrat . Cu doar câteva zile înainte de votul decisiv, tensiunile dintre domenii și statele membre sunt tot mai vizibile.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE