„Taxa Zucman” câștigă tot mai mult teren în Europa

În ultimii ani, dezbaterea privind impozitarea mai echitabilă a celor mai bogați indivizi a câștigat teren în întreaga Europă. Potrivit sursei citate mai sus, această discuție reflectă frustrarea față de sistemele fiscale actuale, care nu sunt echipate să impoziteze averea extremă.

În Franța, ideea unei taxe de 2% pentru ultrabogați, propusă de economistul Gabriel Zucman, câștigă tot mai mult teren. Totuși, Guvernul de la Paris nu a sprijinit taxa de 2% pe averile bogaților, precizând că un astfel de impozit ar putea afecta investițiile.

Belgia a anunțat recent o taxă de 10% pe câștigurile de capital din active financiare începând cu ianuarie, în timp ce în Germania se discută despre posibila modificare a impozitului pe moștenire.

Spania rămâne singura țară din UE cu un impozit complet pe averea netă, în timp ce Franța, Italia, Belgia și Olanda au versiuni mai restrânse care vizează active specifice. Încă de anul trecut, un oficial spaniol explica faptul că se impune un impozit minim pentru miliardarii lumii.

„Dacă miliardarii nu plătesc impozite este pentru că sistemele noastre fiscale moderne, bazate pe trei tipuri de impozite – impozitul pe venit, impozitul pe consum și impozitul pe societăți – nu permit impozitarea corespunzătoare a celor mai bogați”, a declarat Quentin Parrinello, director de politici publice la Observatorul Fiscal European, potrivit sursei citate mai sus.

Ce este și cum ar funcționa taxa Zucman

Economistul francez Gabriel Zucman, expert recunoscut în fiscalitate și inegalitate socială, a propus o măsură fiscală radicală menită să combată acumularea excesivă de bogăție și optimizarea fiscală practicată de cei mai înstăriți oameni ai planetei.

Cunoscută sub numele de „taxa Zucman”, inițiativa vizează introducerea unei taxe anuale de 2% aplicată averilor nete care depășesc pragul de 100 de milioane de euro.

Potrivit propunerii, această taxă ar acționa ca un impozit minim global pentru miliardari. Dacă o persoană ultrabogată plătește deja impozite echivalente cu cel puțin 2% din averea sa anuală, nu ar mai fi nevoită să plătească suplimentar. În schimb, cei care reușesc să evite o mare parte din povara fiscală – prin transferuri în paradisuri fiscale sau prin exploatarea lacunelor legislative – ar trebui să plătească diferența până la acest prag.

Categoriile de persoane care ar putea să plătească taxa Zucman, potrivit propunerii

Spre deosebire de taxele tradiționale, care afectează largi categorii de populație, această taxă se adresează unei categorii extrem de restrânse de persoane – cei cu averi nete de peste 100 de milioane de euro.

Este vorba, în esență, despre cei mai bogați dintre bogați. Miliardarii, multimilionarii, fondatorii marilor corporații, investitorii de top sau moștenitorii unor averi uriașe ar intra sub incidența acestei taxe.

Aceste categorii de persoane dețin adesea active în acțiuni, fonduri de investiții, imobiliare de lux, conturi offshore sau colecții de artă a căror valoare totală depășește cu mult pragul impus. Chiar dacă unii dintre ei nu au venituri constante în numerar, averea lor totală este suficient de mare încât să justifice, în viziunea autorului, o contribuție minimă anuală de 2%.

Ce efecte poate avea taxa Zucman pentru restul populației

Majoritatea populației nu ar fi afectată în niciun fel de această taxă. Persoanele din clasa de mijloc – salariați, profesori, medici, IT-iști, antreprenori mici și mijlocii – nu s-ar apropia de pragul impus. Chiar și cei cu venituri mari, de 5.000 sau 10.000 de euro lunar, dar fără active consistente, ar fi departe de a fi vizați.

De asemenea, pensionarii, agricultorii sau liber-profesioniștii, chiar dacă au economii sau proprietăți, nu ar intra sub incidența acestei măsuri decât dacă averea lor depășește 100 de milioane de euro – o sumă pe care foarte puțini o ating în realitate.

Uniunea Europeană joacă un rol limitat în politica fiscală a statelor membre

Politica fiscală rămâne sub control național, ceea ce limitează rolul Bruxelles-ului în combaterea fraudei, evaziunii și optimizării fiscale agresive. Nicolas Véron, cofondator al grupului european de experți economici Bruegel, consideră că o taxă UE pe avere este „practic imposibilă” fără modificarea tratatelor.

Cu toate acestea, unii oficiali de la Bruxelles doresc redeschiderea dezbaterii. Valérie Hayer, președinta grupului liberal Renew Europe, susține ideea unui impozit la nivel european pentru cei mai bogați.

UE a implementat deja o prevedere pentru a crește rata minimă de impozitare a profiturilor multinaționalelor la 15% începând din 2024. Următorul buget pe termen lung al UE include, de asemenea, o propunere de taxă pe veniturile corporative, cunoscută sub numele de CORE.

Care sunt cele mai mari obstacole în impozitarea bogaților

Principalul obstacol în calea impozitării mai agresive a bogaților este teama de fuga capitalului. Dacă UE ar acționa fără o coordonare globală, persoanele bogate ar putea pur și simplu să-și mute activele în străinătate.

„Această dezbatere se reduce în cele din urmă la întrebarea dacă tolerăm evaziunea fiscală și concurența fiscală neloială sau dacă decidem să o reglementăm. Cred că este o chestiune de viziune politică, pentru că concurența fiscală neloială nu este o lege a naturii, ci o alegere politică”, a mai adăugat Parrinello, potrivit sursei citate mai sus.

În concluzie, deși există un interes crescut pentru impozitarea mai echitabilă a celor bogați în Europa, implementarea unor astfel de măsuri la nivelul UE rămâne o provocare semnificativă din cauza controlului național asupra politicii fiscale și a temerilor legate de fuga capitalului.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.
ABONEAZĂ-TE ȘTIRILE ZILEI
Comentează
Google News Urmărește-ne pe Google News Abonați-vă la canalul Libertatea de WhatsApp pentru a fi la curent cu ultimele informații
Comentează

Loghează-te în contul tău pentru a adăuga comentarii și a te alătura dialogului.