Cele cinci județe din România în care 65% dintre decesele anuale sunt cauzate de afecțiuni ale sistemului cardiovascular

Sunt incluse aici infarctele miocardice, bolile cardiace, bolile hipertensive și bolile circulației pulmonare, care reprezintă peste 30% din totalul deceselor înregistrate în UE. 

Oltenii, depășiți doar de o regiune din Bulgaria

Regiunea Sud-Vest Oltenia, formată din județele Dolj, Gorj, Mehedinți, Olt și Vâlcea, are o pondere de 65% a incidenței bolilor aparatului circulator din totalul deceselor înregistrate anual. 

Zona din România este depășită în acest top negativ doar de regiunea Yuzhen Tsentralen din Bulgaria, unde ponderea anuală a deceselor provocate de boli ale sistemului circulator este de 66%. 

La nivel european, aceste boli au fost principala cauză de deces în 186 din 237 de regiuni. În 18 astfel de structuri de organizare, între care se regăsesc toate regiunile din România și Bulgaria, bolile sistemului circulator reprezintă cel puțin jumătate din totalul deceselor. 

Situație mai bună în centrul țării

În țara noastră, doar regiunea Centru (Alba, Sibiu, Mureș, Brașov, Harghita și Covasna) înregistrează o rată de circa 50%, din totalul deceselor anuale înregistrate. În toate celelalte regiuni, procentul depășește 56%, cu un maxim de 65% a incidenței mortalității bolilor sistemului cardiovascular în cele cinci județe din sudul țării. În afară de România și Bulgaria, singurele regiuni din UE în care aceste boli au reprezentat cel puțin 50% din totalul deceselor anuale sunt Lituania, Letonia și regiunea Dél-Alföld din Ungaria.

„În schimb, în 2022, în 10 regiuni din UE, bolile sistemului circulator au reprezentat mai puțin de 1 din 5 decese. Toate aceste regiuni sunt situate în Franța, cele mai mici ponderi fiind înregistrate în regiunea capitalei Ile-de-France (18,9%), în regiunea sudică Provence-Alpes-Côte dAzur (18,7%) și în regiunea ultraperiferică Martinica (18,3%)”, se precizează în studiul Eurostat publicat pe 29 septembrie 2025, cu ocazia sărbătoririi Zilei Mondiale a Inimii. 

Bolile circulației cuprind, în principal, afecțiuni cardiovasculare (cardiace) și vasculare periferice, care afectează inima și vasele de sânge, inclusiv ateroscleroza (îngustarea vaselor), hipertensiunea arterială, insuficiența cardiacă, boala coronariană și tulburările de circulație periferică. 

Cauzele comune includ factori de risc precum diabetul, fumatul, dieta nesănătoasă și lipsa de activitate fizică, iar tratamentul vizează reducerea riscului, controlul simptomelor și, uneori, intervenții chirurgicale. 

Bolile cardiovasculare, principala cauză de deces

Potrivit Institutului Național de Sănătate Publică (INSP), în anul 2023, bolile aparatului circulator au avut, în România, o rată de incidență de 5.528 de cazuri la 100.000 de locuitori. 

Evoluția îmbolnăvirilor a avut un trend ușor ascendent în perioada 2014-2023, plecând de la 4.757 de cazuri la 100.000 de locuitori, în urmă cu 11 ani, cu cea mai mică valoare (4.087 de cazuri) în anul 2020, în timpul pandemiei de COVID. 

Dintre bolile aparatului circulator, cele cardiovasculare reprezintă principala cauză de deces în România și în UE. Rata brută a mortalității generale prin boli cardiovasculare în România a înregistrat un trend ușor descendent. A crescut în perioada 2014‐2021, de la 669 decese la 100.000 de locuitori (anul 2014) la 790 de decese (anul 2021), după care a scăzut la 686 de decese (anul 2022) și a atins cea mai mică rată în anul 2023 (600 de decese la 100.000 de locuitori).

În România, mortalitatea prin boli cardiovasculare este mult mai mare în mediul rural (733 de decese la 100.000 de locuitori) comparativ cu mediul urban (496 de decese la 100.000 de locuitori). De asemenea, rata deceselor este mai ridicată în rândul femeilor (625 de decese la 100.000 de locuitori) în comparație cu bărbații (574 de decese la 100.000 de locuitori).

„Din perspectiva structurii pe cauze de deces, cele mai frecvente cazuri de deces în România în 2023 au fost cele prin boli cardiovasculare, grupa afecțiunilor aparatului circulator reprezentând 49,6% din totalul mortalității pe clase de boli. Se observă deci că, în 2023, aproximativ una din două persoane decedate în România a murit din cauza bolilor aparatului circulator”, se precizează în studiul INSP, care tratează problematica bolilor cardiovasculare.

Ratele standardizate ale mortalității prin boli cardiovasculare în România sunt de două ori și jumătate mai mari decât media europeană. Cele mai frecvente decese influențabile prin tratament, în 2023, au fost prin boala ischemică a inimii (27,7%), urmate de boli cerebrovasculare (atac cerebral) (17,1%) și boala hipertensivă (14,0%). 

În același an au fost înregistrate 167.739 de cazuri noi de boli ischemice ale inimii. Rata incidenței bolilor ischemice ale inimii, înregistrată în cabinetele medicilor de familie este de 879 de cazuri la 100.000 de locuitori. Trendul diagnosticărilor este ușor descendent, în scădere de la 932 de cazuri la 100.000 de locuitori în 2014 la 879 de cazuri în 2023. 

Tot în 2023, România a înregistrat 43.460 de decese prin boli ischemice ale inimii, reprezentând o rată de mortalitate de 198 de cazuri la 100.000 de locuitori, mai mare în mediul rural și mai des întâlnită în rândul bărbaților.

Cheltuieli uriașe cu tratamentul 

Un alt studiu Eurostat a constatat că, în cazul bolilor cardiovasculare, numai costurile de sănătate și asistență socială s-au ridicat la 155 de miliarde de euro în 2021, reprezentând 11% din cheltuielile totale de sănătate ale UE. Costurilor directe de asistență medicală li se adaugă costurile indirecte legate de afectarea timpului de lucru sau de reducerea timpului dedicat agrementului la care renunță atât pacienții, cât și persoanele care au grijă de rude sau prieteni cu boli cardiovasculare.

Aceste costuri sunt estimate la 79 de miliarde de euro în întreaga UE, cu alte pierderi de productivitate de 61,6 miliarde de euro cauzate de reducerea capacității de muncă, absenteismul și pensionarea anticipată a populației afectate de boli cardiovasculare. Consecințele socioeconomice ample ale bolilor cardiovasculare pun presiuni uriașe asupra sistemelor de sănătate, a nivelurilor de productivitate și a bugetelor naționale.

Strategie pentru combaterea bolilor cardiovasculare

În 2025, România are, în premieră, o Strategie Națională pentru Combaterea Bolilor Cardiovasculare și Cerebrovasculare 2025-2030.

Guvernul României a aprobat, în luna iulie, la propunerea Ministerului Sănătății, un „document strategic esențial care marchează un pas important în reforma sistemului sanitar românesc”.

Printre măsurile prevăzute se numără: 

• creșterea cu 10% a capacității de diagnostic precoce; 
• înființarea a 20 de centre comunitare pentru îngrijirea pacienților cu boli cardio- și cerebrovasculare (BCC); 
• cel putin 80% din spitalele județene vor avea o secție de cardiologie cu linie de gardă dedicată; 
• creșterea cu 20% a numărului de unități ATI dedicate tratamentului BCC și a finanțării pentru proceduri complexe;
• reducerea cu cel putin 20% a timpului mediu de transport al urgențelor cardiovasculare majore către centrele de intervenție; 
• dezvoltarea rețelei de centre de reabilitare cardiovasculară și neurologică (+15%);
• constituirea unui Registru Național al Pacienților cu Risc Vascular Înalt;
• implementarea de aplicații mobile și platforme online pentru pacienți;
• atragerea de personal specializat, inclusiv cardiologi, fizioterapeuți, psihologi și asistente specializate.

Documentul are la bază cinci direcții strategice: crearea unui sistem integrat de date, creșterea accesului la diagnostic și tratament, dezvoltarea reabilitării medicale, consolidarea resursei umane și stimularea cercetării și inovării în domeniu, anunță Ministerul Sănătății.

Foto ilustrativ: Shutterstock

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro