Bucureşti-Ilfov, regiunea din Europa cu cel mai mic risc de sărăcie, potrivit Eurostat. Calculul din spatele statisticilor suprinzătoare

București-Ilfov are cel mai mic risc de sărăcie

Pe lista regiunilor unde s-a înregistrat cel mai mare risc de sărăcie din zona de influență a Europei se regăsesc Guyana franceză, cu un procent de 53,3%, urmată de Ciudad de Melilla, cu 41,4%, în Spania, și Calabria, cu 37,2%, în Italia.

În clasamentul regiunilor cele mai ferite de riscul de sărăcie s-au înregistrat: zona București-llfov (3,7%), urmată de Provincie Oost-Vlaanderen (5,4%) din Belgia şi Provincia Autonoma di Bolzano/Bozen (5,9%) din Italia.

De asemenea, în România ponderea persoanelor expuse riscului de sărăcie varia de la 3,7% în Bucureşti-Ilfov, la 13,3% în Vest, 14% în Nord-Vest, 17,4% în Sud-Muntenia, 26,4% în Nord-Est, 26,8% în Sud-Est şi 29,8% în Sud-Vest Oltenia. 

Pragul de sărăcie, definit ca fiind 60% din venitul mediu disponibil al populației dintr-o țară

Eurostat subliniază că acest indicator nu măsoară nivelul de trai sau sărăcia efectivă, ci doar veniturile mici comparativ cu alții din aceeași țară. În medie, venitul mediu echivalent anual în UE a fost de 21.582 euro în 2024, relatează Euronews.

Pragul de risc de sărăcie, reprezentând 60% din această sumă, este de 12.949 euro pe an sau aproximativ 1.079 euro pe lună. Persoanele cu venituri sub acest nivel sunt considerate expuse riscului de sărăcie.

Pragurile de sărăcie variază semnificativ între statele membre

În Bulgaria, acest prag este de 391 euro, în timp ce în Luxemburg ajunge la 2.540 euro. Norvegia este printre țările cu praguri de peste 2.000 euro.

În țări precum Danemarca, Austria, Irlanda, Olanda și Belgia, pragurile variază între 1.500 și 2.000 euro, în funcție de nivelul veniturilor medii. În schimb, în state precum Letonia, Portugalia, Croația, Lituania, Polonia, Grecia și Slovacia, acest prag este sub 750 euro. În Ungaria, România, Bulgaria, Serbia și Turcia, pragul este chiar sub 500 euro.

Dintre cele mai mari economii ale UE, Germania are cel mai ridicat prag de risc de sărăcie, de 1.381 euro, urmată de Franța (1.278 euro), Italia (1.030 euro) și Spania (965 euro).

Pragul de risc de sărăcie într-o familie formată din doi adulți și doi copii

Pentru o gospodărie formată din doi adulți și doi copii sub 14 ani, pragul de risc de sărăcie este de 2,1 ori mai mare decât cel pentru o persoană singură.

În UE, acest prag este de 2.266 euro, în Turcia de 423 euro, iar în Elveția de 5.452 euro.

Pragurile de sărăcie sunt strâns legate de venitul median echivalent al fiecărei țări

Diferențele în productivitate și structura industrială explică aceste variații, potrivit Giuliei De Lazzari, economist la Organizația Internațională a Muncii (ILO).

„O productivitate mai mare permite țărilor să plătească salarii mai mari”, explică aceasta.

Țările cu sectoare dezvoltate, precum cel financiar, IT sau de producție high-tech, tind să aibă praguri mai ridicate de sărăcie.

O productivitate mai mare permite țărilor să plătească salarii mai mari. Astfel, țările cu sectoare mari și calitative – cum ar fi finanțele, IT-ul sau producția high-tech – plătesc de obicei salarii mai ridicate. Drept urmare, pragurile lor de risc de sărăcie sunt mai mari

16,2% din populația UE era expusă riscului de sărăcie în 2024

Conform Eurostat, 16,2% din populația UE era expusă riscului de sărăcie în 2024. Rata a variat de la 9,5% în Republica Cehă la 22,2% în Turcia și Macedonia de Nord.

Printre marile economii, Spania (19,7%) și Italia (18,9%) au cote ridicate, în timp ce Franța (15,9%) și Germania (15,5%) sunt ușor sub media UE.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro