Cine a fost Ion Iliescu, primul președinte după Revoluția din 1989. A studiat la Moscova, l-a răsturnat pe Ceaușescu și a scăpat de Dosarele Revoluției și Mineriadei

Fostul președinte al României, Ion Iliescu, a murit azi, 5 august 2025, la vârsta de 95 ani. Decesul a fost înregistrat la ora 15:55. El era internat la Spitalul SRI „Agrippa Ionescu” din București de aproape două luni, adică din 9 iunie, și suferea de cancer pulmonar, boală descoperită după internare.

Ion Iliescu a studiat la Moscova

Informațiile despre studiile lui Ion Iliescu sunt puține și contradictorii. Se știe că a terminat Liceul Spiru Haret din București în 1949, dar apoi informațiile diferă. Cert este că a fost admis la Institutul Politehnic din București, după care a mers în Rusia, unde a studiat la Institutul Energetic din Moscova. „Primul an l-am făcut în țară. Și am plecat în anul al doilea”, a povestit el scurt, peste ani, fără să ofere alte detalii.

Iliescu și-a cunoscut soția în 1948, când ea era elevă la liceul Iulia Hașdeu, dar și secretara comitetului municipal pe București pe probleme de cultură. Trei ani mai târziu, Iliescu s-a căsătorit cu Nina și au rămas împreună timp de 74 de ani.

Ion Iliescu a deținut funcții încă de la 27 de ani

Viitorul șef de stat s-a afirmat încă din tinerețe. A fondat organizații studențești importante (UAER în 1948 și UASR în 1956) și a reprezentat România în mișcările internaționale studențești.

În perioada comunistă, Ion Iliescu a ocupat funcții înalte, fiind pus de Nicolae Ceaușescu inclusiv ministru pentru problemele tineretului (1967–1971), apoi a fost secretar în Comitetul Central al PCR timp de jumătate de an. Ulterior, a fost marginalizat de Ceaușescu pentru că a criticat politica de stat și pentru că Ceaușescu se temea că Iliescu îi va lua locul. Cu toate acestea, tot a fost pus în diverse funcții, precum vicepreşedinte al Consiliului Judeţean Timiş (1971-1974) și preşedinte al Consiliului Judeţean Iaşi (1974-1979).

În perioada 1979-1984 a lucrat la Consiliul Naţional al Apelor, iar în perioada 1984-1989 a fost directorul Editurii Tehnice.

VEZI GALERIA  FOTOPOZA 1 / 4

Ion Iliescu l-a răsturnat de la putere pe Ceaușescu după 24 de ani

La Revoluția din decembrie 1989, Ion Iliescu a jucat un rol central în răsturnarea regimului Ceaușescu, aflat la putere din 1965. Deși nu au fost dovezi că a fost „omul Moscovei”, apropierea ideologică și biografică de URSS a alimentat suspiciunile.

Totodată, au fost numeroase voci, inclusiv istorice, care au spus că Moscova lui Gorbaciov a orchestrat Revoluția din România, dar dovezile clare privind implicarea URSS au lipsit.

Totuși, există imagini filmate imediat după Revoluție în care Ion Iliescu recunoștea că a vorbit la telefon cu fostul președinte al URSS, Mihail Gorbaciov, care l-a felicitat.

Fostul dictator Nicolae Ceaușescu a fost executat pe 25 decembrie 1989, la Târgoviște, după un proces sumar, decizia fiind luată de cei care au preluat puterea după 22 decembrie 1989, printre care Ion Iliescu și Gelu Voican Voiculescu, un cunoscut al viitorului președinte, numit vicepremier după Revoluție.

Procesul lui Ceaușescu a fost difuzat incomplet de TVR prima dată, pe 26 decembrie 1989. Caseta a fost tăiată la montaj ca să nu apară cei din completul de judecată, inclusiv Gelu Voican Voiculescu și Virgil Măgureanu, viitor șef al SRI.

După Revoluție, Iliescu a fost membru fondator al Frontului Salvării Naționale (FSN), care s-a transformat în FDSN (Frontul Democrat al Salvării Naționale), Partidul Democrației Sociale din România (PDSR) și Partidul Social Democrat (PSD).

Iliescu a fost ales prima dată președinte în 1990 și reales în 1992. După pierderea alegerilor din 1996 în fața lui Emil Constantinescu, a condus PSDR din opoziție și a revenit în 2000 ca președinte. El a mai fost și senator (1996-2000 – PDSR și 2004-2008 – PSD), iar din 2006 a devenit președinte de onoare al PSD, o poziție fără autoritate pe care a ocupat-o până în 2020.

El s-a retras din viața publică în ultimii 10 ani și a locuit în aceeași vilă din cartierul Primăverii unde a stat după Revoluție.

Ion Iliescu, acuzat de infracțiuni contra umanității în Dosarul Revoluției, care a fost plimbat în instanțe 36 de ani

Primele anchete despre Revoluție au început încă din 1990, dar abia în anii 2000 generalii Mihai Chițac și Victor Atanasie Stănculescu au fost condamnați la 15 ani de închisoare pentru reprimarea demonstrațiilor anticomuniste de la Timișoara, însă procurorul general de atunci, Joița Tănase, a făcut recurs în anulare. Însă Chițac a murit în 2010, iar Stănculescu în 2016.

După alți ani, în aprilie 2019, procurorul general de atunci, Augustin Lazăr, a anunțat finalizarea dosarului Revoluției și trimiterea pentru prima dată în judecată a lui Ion Iliescu, Gelu Voican Voiculescu, Iosif Rus și Emil Dumitrescu, acuzați de infracțiuni contra umanității. Amiralul Emil „Cico” Dumitrescu murise însă cu câteva luni în urmă.

În 2021, Dosarul s-a întors la procurorii militari, după ce judecătorii Înaltei Curți au respins rechizitoriul. Curtea supremă a susținut că sunt mai multe probleme de legalitate în investigația procurorilor militari, iar magistrații au fost nevoiți să refacă ancheta.

În august 2022, Ion Iliescu a fost trimis din nou în judecată în Dosarul Revoluției, iar procurorii au făcut public rechizitoriul neanonimizat. Ion Iliescu a fost acuzat de infracțiuni contra umanității, la fel ca fostul vicepremier Gelu Voican Voiculescu (84 de ani) și generalul Iosif Rus (89 de ani), fost comandant al Aviației Militare, care încă sunt în viață.

În februarie 2023, Înalta Curte a decis trimiterea Dosarului Revoluţiei la Curtea de Apel Bucureşti, susținând că nu are competența să judece acest caz, pentru că Ion Iliescu nu era șef de stat pe 22 decembrie 1989, ci doar membru al Consiliului FSN.

În octombrie 2023, Curtea de Apel Bucureşti a decis începerea judecăţii în „Dosarul Revoluţiei”, dar în septembrie 2024 Înalta Curte a decis că procurorii militari nu au stabilit prin rechizitoriu „obiectul și limitele judecății”, așa că Dosarul Revoluției s-a întors la Parchetul Militar pentru a treia oară și nimeni nu a plătit pentru victime.

Peste 1.100 de oameni au murit la Revoluție, în perioada 17 decembrie-30 decembrie 1989, și mai mult de 3.000 au fost răniți.

Ion Iliescu, pus sub acuzare de mai multe ori și în Dosarul Mineriadei, dar tot fără finalitate

Din 22 aprilie 1990 și până pe 13 iunie 1990, în Piața Universității din București a avut loc o manifestație împotriva regimului Iliescu, cel care fusese ales președinte la scrutinul din luna mai.

Apoi, minerii au fost chemați de regimul Iliescu împotriva oamenilor care protestau pașnic, iar evenimentele au rămas în istorie drept cea mai sângeroasă și mai brutală intervenție a oamenilor conduși atunci de Miron Cozma. Printre cei bătuți au fost și oameni care se aflau întâmplător în Piața Universității.

În acest context, în perioada 13-15 iunie 1990, cel puțin patru oameni au fost uciși și peste 1.000 au fost răniți, potrivit datelor oficiale.

Nici la 35 de ani după ce minerii chemați la București din ordinul lui Ion Iliescu i-au bătut pe manifestanți justiția nu i-a condamnat pe cei vinovați.

VEZI GALERIA  FOTOPOZA 1 / 4

După o tergiversare de 27 de ani, dosarul Mineriadei a fost trimis în instanță abia în 2017, în urma unei cereri exprese a CEDO, care a obligat statul român să redeschidă ancheta.

Inițial, în 2017, au fost trimişi în judecată, printre alții, Ion Iliescu (mort la 95 de ani), fostul premier Petre Roman (ajuns acum la 78 de ani), fostul vicepremier Gelu Voican Voiculescu (83 de ani), fostul director al SRI, Virgil Măgureanu (84 de ani) și Miron Cozma (70 de ani), dar Curtea Supremă a decis în decembrie 2020 restituirea dosarului la Parchetul Militar și refacerea de la zero a anchetei.

În mai 2024, Ion Iliescu a fost din nou pus sub acuzare pentru infracțiuni contra umanității. Din cauza vârstei, procurorii au mers la casa lui din Primăverii. Același lucru se petrecuse și în urmă cu 7 ani, dar fără un verdict definitiv.

În aprilie 2025, Ion Iliescu și Petre Roman au fost din nou trimiși în judecată de Parchetul General, pentru aceleași acuzații.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE