Ce ar însemna o nouă reformă a sistemului judiciar din România 

Ce reclamă, pe fond, magistrații? Faptul că în interiorul sistemului judiciar s-a creat o adevărată rețea de magistrați loialiști în jurul președintei Curții Supreme, Lia Savonea, care, prin diverse tactici folosite pentru tergiversarea dosarelor de corupție, mai degrabă joacă în favoarea infractorilor și în defavoarea îndeplinirii actului de justiție. Dosarele sunt întârziate în instanțele de judecată, prin schimbarea completelor sau alte chichițe ce țin de procedura penală, până sunt lovite de prescripție. 

Această rețea puternică de loialiști, care domină instanțele din București, s-a format în perioada în care Lia Savonea a deținut funcția de președinte CSM, moment în care ea s-a folosit de puterea și prerogativele acestei instituții pentru a plasa anumiți judecători în funcții cheie, de conducere, la instanțele bucureștene. 

În lipsa unui tip de control check&balance, sistemul judiciar românesc a permis apariția magistraților playeri, fenomen negativ care a apărut în mai multe state europene care au împrumut modelul italian de guvernanță judiciară. 

Din cauza unei legislații deficiare, care oferă putere discreționară prea mare membrilor CSM, în procesul de ascensiune profesională a magistraților, acest instrument extrem de sensibil a fost folosit pe principiul sticks&carrots pentru a recompensa magistrații docili și a-i pedesi pe cei neascultători. 

O altă problemă demascată de un magistrat, sub protecția anonimatului, este un control prea mare asupra procurorilor DNA în dosarele sensibile anchete de această structură de parchet, chestiune ușor rezolvabilă, prin numirea unui alt procuror șef la DNA, în luna februarie 2026, când lui Marius Voineag i se va termina mandatul. 

Iar o altă problemă ar fi lipsa totală de eficiență a structurilor de parchet în investigarea suspiciunilor de corupție în rândul magistraților, după ce DNA-ului i s-a anulat această competență. 

Desigur, vulnerabilitățile sistemului judiciar românesc ar fi mult mai multe, însă realist vorbind, nu există deschidere și bună credință din partea partidelor politice ca toate aceste probleme să fie rezolvate în baza recomandărilor Comisiei de la Veneția și a altor organisme internaționale cu rol în combaterea fenomenului corupției, astfel încât sistemul judiciar să funcționeze la turații maxime. 

Ce pot face tandemul Dan&Bolojan 

Suntem în plin război hibrid, în care diverși actori ostili democrației liberale speculează, pentru propriile benefici, orice vulnerabilitate a sistemului românesc, inclusiv, sau mai ales, cele legate de justiție. Până la urmă, ascensiunea partidelor cu agendă extremistă au fost posibilă și din cauza unei încrederi scăzute a românilor în modul în care statul român reușește să le facă dreptate și  să le apăre drepturile. Luptele de putere între magistrați nu vor aduce niciun fel de rezultat bun, în această perioadă, drept care o abordare axată pe găsirea unor soluții rapide este singura posibilă pentru depășirea acestei crize. 

După o reacție mai degrabă anemică la documentarul Recorder, președintele Nicușor Dan a revenit la subiect cu o atitudine mai fermă, încurajând magistrații să îi prezintă direct nemulțumirile din sistem. 

Ilie Bolojan, cel care, prin lipsa unei agilități în comunicare, și-a ostilizat o bună parte din magistrați din cauza modului în care a gestionat tema pensiilor acestora, poate recâștiga încrederea magistraților reformiști prin corectarea legilor justiției care au făcut posibile vulnerabilitățile explicate mai sus. 

Pe scurt, care ar fi prioritățile în materie de noi modificări legislative, pe care președintele și premierul le-ar putea pune pe agenda politică? Așa cum reiese din comunicatele Forumului Judecătorilor, o asociație a magistraților cu reputație impecabilă, acestea ar fi următoarele: 

1. Introducerea concursurilor meritocratice pentru magistrați 

1. Promovarea judecătorilor şi procurorilor să se facă exclusiv în baza competenţei demonstrate obiectiv şi a performanţei profesionale reale, care poate fi stabilită printr-un concurs efectiv, fără alte „filtre” formale sau subiective; 
2. Reglementarea prin lege a obligaţiei de organizare a unor concursuri cu probe scrise transparente, cu barem obiectiv, care să testeze cunoştinţele juridice actuale, raţionamentul juridic, capacitatea de analiză, iar clasamentul să fie făcut strict pe baza punctajului obţinut la concurs, fără alte „filtre” subiective.

2. Consolidarea garanțiilor împotriva infirmărilor masive de către procurorul general
   1. Selecție prin concurs pentru vicepreședinți de instanțe și procurori șefi adjuncți; 
   2. Clarificarea că agenții poliției judiciare detașați nu raportează la Ministerul de Interne.
   3. Restabilirea competențelor DNA pentru investigarea și urmărirea penală a infracțiunilor comise de judecători și procurori.
3. Modificări pentru modul de funcționare a Inspecției Judiciare pentru a evita reducerea independenței judecătorilor și utilizarea prerogativelor în scop politic
   1. Reforme în procedurile disciplinare: evitarea abuzurilor fără probe; derularea în termene rezonabile; reglementarea recuzării membrilor completului.
   2. Interdicţia delegărilor şi detaşărilor în cadrul Inspecţiei Judiciare, fără concurs
4. Reglementarea strictă şi limitativă a condiţiilor în care se poate dispune detaşarea judecătorilor şi procurorilor.

Abonați-vă la COMPULSIV! Carte, film, muzică, politică și social media - filtrate rapid de un consumator compulsiv - Costi Rogozanu.

ABONEAZĂ-TE

Reportajele și anchetele sunt mari consumatoare de timp și resurse. Din acest motiv, te invităm să susții munca jurnaliștilor printr-o donație. Aici găsești mai multe opțiuni prin care poți contribui la dezvoltarea altor materiale similare: libertatea.ro/sustine. Îți suntem recunoscători că ne citești și că ești alături de noi.