Procuroarea Antonia Diaconu, inițiatoarea scrisorii de susținere pentru magistrații care au reclamat neregulile din justiție: „Orice asanare începe ca la boală, cu tăierea tumorilor” 

Postări virale în mediul online

Coinițiatoare a scrisorii de susținere ce face deja valuri, Antonia Diaconu, copreședintă a Asociaţiei Mişcarea pentru Apărarea Statutului Procurorilor (AMASP), a vorbit, într-un interviu exclusiv pentru Libertatea, despre problemele din sistemul de justiție, dar și despre soluțiile ce se impun.

Președintele Nicușor Dan a reacționat în mediul online, după ce sute de magistrați din România și-au exprimat solidaritatea, prin apelul coinițiat de către procuroarea Antonia Diaconu, față de colegii de breaslă care au decis să denunțe faptele de corupție din sistem. 

Președintele a anunțat că invită toți magistrații care vor să reclame problemele din justiție la o discuție „fără limită de timp”, în cursul zilei de luni, 22 decembrie.

În ultimii opt ani, postările procuroarei Antonia Diaconu despre problemele şi neregulile din justiţia din România au fost virale, strângând sute de mii de vizualizări, aprecieri şi distribuiri. 

Cu o experiență de mai bine de 17 ani ca magistrat, Antonia Diaconu este din decembrie 2022 procuror-șef al DIICOT Pitești și a deținut anterior și funcțiile de prim-procuror al parchetelor de pe lângă Judecătoria Piteşti şi Judecătoria Topoloveni, fiind în trecut și procuror DNA.

Peste 500 de magistrați au semnat protestul

Libertatea: Sunteți una dintre coinițiatoarele scrisorii de susținere pentru judecătorii care au vorbit despre problemele din sistem. Care a fost motorul acestui apel impresionant?
Antonia Diaconu: Eu și colega mea, Sorina Marinaș, am fost mai vizibile, dar suntem mult mai mulți. În momentul de față, când vorbim, pentru că lista se updatează permanent, sunt peste 500 de judecători și procurori (n.r. – situație valabilă vineri, 12 decembrie) care au semnat scrisoarea de susținere. Mă bucur să spun că sunt mulți judecători, inclusiv de la Curtea de Apel București, inclusiv de la Tribunalul București și de la instanțele din țară.

Pe lângă colegii procurori, sunt foarte mulți judecători care sunt solidari cu colegii lor. Iar motivul apelului a fost acela că noi considerăm că este momentul să se spună lucrurilor pe nume și să venim în întâmpinarea societății care cere lucrul acesta. Adică o justiție corectă, echilibrată și care să își facă treaba.

– Și cum e acum justiția?
– Acum, justiția e la un moment de răscruce, asta simt. Trebuie făcut ceva să readucem justiția în rândul instituțiilor în care cetățeanul are cea mai mare încredere. Și nu pentru că suntem noi magistrați. Noi suntem în slujba cetățeanului. Pentru că este una dintre cele mai importante instituții într-un stat. Dacă justiția nu merge bine, nu merge nimic. 

– Reprezintă vârful aisbergului neregulile prezentate de către jurnaliștii de la Recorder în ampla investigație?
– Toată lumea din sistem cu care am vorbit era conștientă de ce se întâmplă în sistemul de justiție. Nu putem să spunem că nu suntem conștienti. De-a lungul timpului au fost voci care au mai atras atenția, cel puțin sporadic, că sunt probleme. Din păcate, sunt probleme în sistemul de justiție, nu putem să ne ascundem în spatele unei imagini de carton și să spunem că totul e roz. Pentru că nu este totul roz, din păcate. Dar e de datoria noastră să facem să fie totul bine.

Și atunci, cred că orice asanare începe ca la o boală, cu tăierea tumorilor și cu încercarea de a recupera organismul care să funcționeze la fel de bine. Există oameni suficienți, foarte bine pregătiți, atât în procuratură, cât și la judecători, care să poată să facă lucrul acesta. Există, credeți-mă! Trebuie doar să fie încurajați să iasă. Iar cei care au semnat scrisoarea de susținere până acum sunt tot atâtea exemple de oameni foarte bine pregătiți. 

„Au fost făcute presiuni politice și administrative asupra mea”

– Ați simțit cumva presiuni la vârf în ultimii ani legate de activitatea dumneavoastră ca procuror?
– Dacă vorbeam acum doi sau trei ani, aș fi spus că nu. Din păcate, acum trebuie să spun că da, am simțit presiuni în activitatea mea. Au fost presiuni atât din partea politică, dar și din cea administrativă legat de anumite dosare. Mi s-a spus diplomat despre unele dosare că poate ar fi bine să fie făcute altfel. Nu a venit cineva să dea cu ușa de perete. Și am avut reacția care este normală în astfel de situațiii, am sesizat Inspecția Judiciară, fiind o lucrare în lucru în acest sens. Și bine ar fi ca toți cei care trec prin astfel de situații să reacționeze în mod legal și instituțional.

– Cât este curaj și cât este frică în rândul magistraților din România la ora actuală?
– Nu aș vorbi neapărat de frică. Iar lista aceasta cu sute de magistrați care și-au exprimat susținerea pentru judecătorii care au expus problemele din justiție este un exemplu de curaj. Sunt și colegi care mi-au scris în privat și mi-au spus că sunt alături de noi, dar ar vrea să nu le apară numele.

– De ce sunt atacați tocmai de colegi de-ai lor magistrații care au avut curajul de a vorbi despre problemele și presiunile din justiție?
– Pentru că totdeauna când ești singur și apari în față, ești mai vulnerabil. Când mai ai încă 500-600 de oameni în spate, nu mai este același lucru, pentru că îți confirmă ceea ce spui tu. Iar lista magistraților care îi susțin pe judecătorii care au avut curaj să vorbească este în creștere constantă. 

Și mă gândesc că și lista aceasta de magistrați solidari poate o să aducă un pic de lumină, să se realizeze că nu există 2, 3, 10 oameni care vorbesc ca nebunii. Sunt totuși mai mulți care validează aceeași teză. 

– Revenind la întrebarea mea, cum se explică acest atac intern al judecătorilor în funcții de conducere de la Curtea de Apel București și CSM asupra altor judecători?
– Mă gândesc că poate lucrurile spuse sunt deranjante. Orice om care se simte atacat reacționează într-un fel. Dar eu cred că dacă ești mânat de dorința de a face lucrurile bine, ar putea fi găsit un punct comun. Pentru că punctul acela comun ar fi să te pui în slujba cetățenilor și să faci ceea ce trebuie. Acum, dacă unii îl văd altfel, depinde și în slujba cui te pui, nu? 

– Cât de toxic este acum sistemul de justiție din România la vârf?
– Mă aflu într-o situație delicată pentru a spune cât de toxic este. Dar semnalele nu sunt dintre cele mai bune. Nu putem să negăm. Nici felul în care este construit sistemul în momentul de față nu este sub cele mai bune auspicii.

Pentru că trebuie să existe independență, trebuie să existe în aceeași măsură procurori curajoși care să țină un pic în mână toate aceste derapaje, mă refer la infracțiuni, care se regăsesc, din păcate, și în sistemul juridic. Acum ar fi absurd și nicăieri nimeni nu poate să spună că există un întreg corp de magistrați care sunt 100% extraordinari. Nu există în nicio țară din lumea asta.

Dacă ne uităm pe statistici și vedem câți magistrați erau trimiși în judecată acum câțiva ani și câți sunt trimiși în judecată în prezent, aproape spre zero, e clar că acolo este ceva, o problemă. 

Trebuie o secție care să cerceteze infracțiunile săvârșite de către magistrați.

Pentru că e nevoie de asta și pentru magistrații cinstiți. Este nevoie să fie cineva care să facă lumină. Și să arate că se poate face ceva. Să dea un exemplu pentru societate, că nimeni nu este mai presus de lege și nu are impunitate. Așa e o senzație falsă că totul e perfect și nu este, din păcate.  

– De ce nu acceptă criticile liderii justiției din România?
– Eu cred că e vorba de structura psihică a fiecăruia. Criticele sunt bune. Și unui copil, când îi atragi atenția, o faci în ideea de a crește un om mai bun. Criticile sunt bune, fără să vrem greșim. Cred că trebuie să ascultăm criticile, să le combatem cu argumente, să ni le însușim pe cele care se dovedesc a fi adevărate. Cred că e un instrument foarte bun, dar trebuie să ai dispoziția de a-l asculta.

Magistrați care vor să renunțe

– Care sunt motivele pentru care sistemul de justiție din România a ajuns să fie condus de oameni pentru care primează interesele și jocurile politice, nu independența justiției?
– Eu cred că ingerințele politice au mare influență. Legal, ministrul Justiției numește procurorii marilor parchete. Acum, bun, asta este, momentan cu asta defilăm. Dar cred că trebuie avuți în vedere și oamenii aceia care sunt numiți. Și trebuie încercat să se facă abstracție de la sferele de influență. Cred că buna credință contează de la un cap la altul, de la primul om al țării până la ultimul procuror și judecător.

Pentru că se poate, dar pentru lucrurile care ne depășesc, care trec de sfera juridică, acolo e mult de vorbit și noi nu prea avem voie să vorbim despre asta. Și ar fi bine dacă și oamenii politici ar fi conștienți și ar mai lăsa un pic din toată această luptă pentru putere continuă de peste 30 de ani și s-ar întoarce un pic către oameni, către ei însiși.

– Cum pot fi protejați magistrații de presiunile din partea șefilor?
– Cred că se pot proteja singuri. Prin a vorbi, a apela la instrumentele legale, a-ți face apărarea, a răspunde pe loc dacă simți o presiune. Trebuie să învățăm să fim mai fermi și pe partea asta. Pentru că cel mai rău lucru care se poate întâmpla până la urmă, în momentul în care îți menții părerea, este acela de a fi exclus din magistratură, probabil. Însă poți să contești inclusiv lucrul acesta. Și în momentul de față sunt mulți colegi de-ai mei din țară care vor să plece în avocatură. Sunt mulți oameni dezamăgiți de sistemul de justiție care vor să plece.

Nici asta nu e o soluție, pentru că pleacă mulți magistrați buni, dar cine mai rămâne să facă dosarele în care să te angajezi ca avocat după aceea? 

Magistrații care vor să plece sunt dezamăgiți, simt că nu mai sunt reprezentați cum trebuie, simt că nu se mai regăsesc în sistemul de justiție. Și dacă ai 15-20 de ani vechime în magistratură, ce poți să mai faci la vârsta aceea? Ce să te apuci să faci? O altă facultate? E complicat. Trebuie să faci ceea ce știi și ceea ce știi foarte bine. Dar nici nu poți să umpli țara cu avocați. Există avocați foarte bine pregătiți deja. Și destui. Și sunt convinsă că și cei care vor să plece din rândurile magistraților ar fi la fel de bine pregătiți. Dar nu poți să ai un excedent de avocați. Trebuie să fie cineva care să și facă dosarele.

„Trebuie eliminată implicarea politicului în numiri”

– Ce măsuri ați propune, pentru a vindeca sistemul de justiție și pentru a schimba problemele care sunt acum și care au ieșit la iveală în ultimele zile masiv?
– Soluțiile ar fi în primul rând legislative. Legile justiției trebuie revizuite. Accesul în funcții înalte trebuie revizuit și el.

Și trebuie găsite și pârghii astfel încât, dacă este nevoie să cercetezi un alt magistrat, să poți să faci lucrurile acestea. 

Pentru a fi făcute toate aceste lucruri, trebuie să fie voință. Și, din păcate, ajungem iarăși la voință politică, pentru că legile nu le facem noi, după cum bine știți. Nu avem cum. Noi lucrăm cu materialul clientului. Și atunci dacă materialul e cum e, poți să-l întinzi până la un anumit moment. La un moment dat, el se rupe. Plus că dacă nu e de calitate, nu iese niciun produs finit de calitate. 

– Și cum e acum materialul clientului, apropo de legile justiției făcute de politicieni?
– Nu e foarte bun. Să fim sinceri, de exemplu, ce a mai rămas în Codul de procedură penală din ce era? 

Ar trebui eliminată implicarea politicului în numirile celor care conduc instituțiile majore ale sistemului de justiție. Oamenii trebuie să simtă că aceia care conduc instituțiile majore din justiție sunt puși acolo pe bună dreptate, pentru că așa merită.

Și ar trebui discutat mult mai mult cu specialiștii, fie ei procurori sau judecători, atunci când se fac modificări legislative, ei știu cel mai bine cum se întâmplă lucrurile.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro