Ce este piramida alimentelor şi la ce foloseşte

Cuprins:

Ce este piramida alimentelor și cine a inventat-o

Astăzi, cei mai mulți dintre noi am auzit de piramida alimentelor și știm că este menită să ne ofere un ghid al unei alimentații sănătoase. Totuși, ea a luat naștere din alte motive, mai puțin cunoscute.

La origine, piramida alimentară nu a avut ca scop recomandările pentru o dietă echilibrată, așa cum este astăzi, ci deficitul de alimente. USDA a lansat ghidul alimentar Basic 7 în 1943 pentru a ajuta cetățenii americani să facă față raționalizării alimentelor în timpul celui de-al Doilea Război Mondial.

După cum indică și numele său, acest ghid a împărțit alimentele în șapte grupe, printre care pâinea și cerealele, fructele și legumele și carnea și păsările de curte.

Suedia – prima piramidă alimentară

În Suedia, în anii 1970, Consiliul Național pentru Sănătate și Bunăstare a fost însărcinat cu abordarea creșterii costurilor alimentelor. A venit cu două grupe de alimente, intitulate ”de bază” și ”suplimentare”.

Totuși, aceasta a fost o clasificare problematică din punct de vedere nutrițional, deoarece alimentele ”suplimentare” includeau fructe, legume, carne și pește. Guvernul suedez s-a bazat, de asemenea, pe un cerc alimentar care semăna cu un tort împărțit în șapte bucăți, fără a da recomandări de cantități.

În acest context oarecum confuz, Anna-Britt Agnsater, o educatoare care a lucrat pentru o cooperativă alimentară suedeză, a conceput piramida alimentară, care a fost publicată pentru prima dată în 1974, într-un număr al revistei cooperativei.

Ea a împărțit piramida în trei niveluri. Nivelul inferior includea pâine și alte cereale, leguminoase, cartofi și lapte. Nivelul din mijloc cuprindea fructe, legume și sucuri. Nivelul superior acoperea ouă, carne și pește. Agnsater a folosit o formă de piramidă pentru a indica faptul că o persoană ar trebui să mănânce mai multe alimente din partea de jos a piramidei, cea mai lată secțiune, decât din partea de sus. Alte țări nordice și-au conceput curând propriile piramide alimentare, iar forma a fost adoptată și în alte părți.

Piramida alimentelor lansată de SUA

În 1992, USDA – Departamentul Agriculturii din SUA – a lansat propria versiune a piramidei alimentare. Aceasta avea patru niveluri. Nivelul inferior includea pâine, cereale, orez și paste, cu o recomandare de 6 până la 11 porții pe zi.

Al doilea nivel era împărțit într-un grup de legume (3 până la 5 porții pe zi) și un grup de fructe (2 până la 4 porții pe zi).

Al treilea nivel specifica 2 până la 3 porții zilnice dintr-un grup care cuprindea lapte, iaurt și brânză și 2 până la 3 porții zilnice dintr-un grup care cuprindea carne, carne de pasăre, pește, fasole uscată, ouă și nuci.

Nivelul superior includea grăsimi, uleiuri și dulciuri, care trebuiau consumate cu moderație.

Versiuni ale piramidei alimentelor

Versiunea USDA a dus la crearea unor piramide similare pentru bucătării și diete specifice, cum ar fi cea asiatică, mediteraneană, latino-americană, vegetariană și vegană, accentul fiecăreia rămânând pe cereale, fructe și legume.

Cam în aceeași perioadă, guvernele din Mexic, Chile, Panama și Filipine au adoptat și ele o piramidă. Unele țări, însă, au dezvoltat reprezentări vizuale care nu erau piramide, din motive culturale sau pur și simplu pentru a face ceva diferit.

Canada, de exemplu, a folosit un curcubeu, Zimbabwe un pătrat, Guatemala o oală, iar Japonia numărul 6. Coreea de Sud și China au creat pagode. Australia a proiectat atât piramide, cât și farfurii.

Piramida alimentară a fost reinterpretată de multe țări la începutul secolului al XXI-lea. În 2005, de exemplu, Japonia a inversat piramida pentru a crea un design de titirez. În același an, USDA a creat un nou design de piramidă, numindu-l MyPyramid. Aceasta prezenta dungi colorate de diferite lățimi, reflectând proporțiile relative ale diferitelor grupe alimentare. De asemenea, includea o persoană care alerga pe trepte pentru a sublinia importanța exercițiilor fizice.

În 2011, USDA a înlocuit MyPyramid cu MyPlate, care afișa grupele alimentare de bază (fructe, cereale, proteine și legume) ca secțiuni pe o farfurie, dimensiunea fiecărei secțiuni reprezentând proporțiile dietetice ale fiecărui grup alimentar. MyPlate nu a încorporat o componentă de exerciții fizice și nici nu a inclus o secțiune pentru grăsimi și uleiuri, arată Britannica.com.

Critici aduse la adresa piramidei alimentare

Farfuria Alimentației Sănătoase și Piramida Alimentației Sănătoase create în SUA rezumă cele mai bune informații dietetice disponibile la un moment dat. Totuși, acestea nu sunt bătute în cuie, deoarece cercetătorii în nutriție descoperă și vor descoperi, fără îndoială, informații noi în anii următori. Piramida Alimentației Sănătoase și Farfuria Alimentației Sănătoase se vor schimba pentru a reflecta dovezi noi importante.

Probleme cu Piramida Ghidului Alimentar și MyPyramid

Transpunerea sfaturilor nutriționale într-o piramidă colorată este o modalitate excelentă de a ilustra ce alimente alcătuiesc o dietă sănătoasă. Forma sugerează imediat că unele alimente sunt bune și ar trebui consumate des, iar altele nu sunt atât de bune și ar trebui consumate doar ocazional. Straturile reprezintă principalele grupe alimentare care contribuie la dieta generală.

Problema cu Piramida Ghidului Alimentar originală a guvernului SUA, lansată în 1992, a fost că transmitea sfaturi dietetice greșite. Iar MyPyramid, înlocuitorul său din 2005, a fost vagă și confuză.

Punând grăsimile cu sfatul de ”a se consuma cu moderație”, aceasta a ignorat beneficiile pentru sănătate ale uleiurilor vegetale și, în schimb, i-a îndrumat pe americani către tipul de dietă cu conținut scăzut de grăsimi care poate agrava profilurile colesterolului din sânge și poate îngreuna menținerea greutății sub control.

Aceasta a grupat proteinele sănătoase (pește, carne de pasăre, fasole și nuci) în aceeași categorie cu proteinele nesănătoase (carne roșie și carne procesată) și a subliniat excesiv importanța produselor lactate, arată cercetătorii de la Harvard.

Piramida sănătoasă a alimentelor și farfuria pentru alimenație sănătoasă

Piramida alimentelor modernă a fost actualizată pentru a reflecta cele mai recente cercetări în nutriție și sănătate. Spre deosebire de vechea piramidă, care punea la bază cerealele, această versiune prioritizează legumele și fructele, deoarece acestea sunt bogate în vitamine, minerale, fibre și antioxidanți, esențiale pentru prevenirea bolilor și menținerea sănătății.

Pe nivelul următor se situează cerealele integrale, care furnizează energie și fibre, dar consumul lor trebuie echilibrat, preferând variantele integrale în locul celor rafinate.

Mai sus în piramidă găsim proteinele sănătoase, precum peștele, carnea slabă, ouăle, leguminoasele, nucile și semințele, care ajută la menținerea masei musculare și a funcțiilor organismului.

La vârf se află grăsimile nesănătoase și dulciurile, care trebuie consumate rar și în cantități mici.

Descoperă și – Alimente pe care nu ar trebui să le consumi la micul dejun

Cercetătorii de la Harvard, dar și specialiștii în nutriție susțin că o alimentație sănătoasă se bazează în principal pe fructe și legume, abia apoi pe cereale integrale și ulterior pe proteine. Iar anumite categorii de alimente trebuie sa fie reduse. Iată recomandările:

Ce este piramida alimentelor şi la ce foloseşte — Piramida alimentelor

Pune la majoritatea meselor legume și fructe – jumătate din farfurie

Fii atent la culorile legumelor și varietatea lor și amintește-ți că totuși cartofii nu sunt considerați legume în ”Farfuria pentru Alimentație Sănătoasă” din cauza impactului lor negativ asupra zahărului din sânge.

Optează pentru cereale integrale – un sfert din farfurie.

Cerealele integrale precum grâul integral, orzul, boabele de grâu, quinoa, ovăzul, orezul brun și alimentele preparate cu acestea, cum ar fi pastele din grâu integral au un efect mai blând asupra zahărului din sânge și a insulinei decât pâinea albă, orezul alb și alte cereale rafinate.

Proteinele – un sfert din farfurie.

Peștele, carnea de pasăre, fasolea și nucile sunt toate surse de proteine sănătoase și versatile. Pot fi amestecate în salate și se potrivesc bine cu legumele din farfurie. Limitează carnea roșie și evită carnea procesată, cum ar fi baconul, cârnații, mezelurile.

Uleiuri vegetale sănătoase – cu moderație.

Alege uleiuri vegetale sănătoase, cum ar fi uleiuri de măsline, avocado, floarea-soarelui, arahide și altele, și evită uleiurile parțial hidrogenate, care conțin grăsimi trans nesănătoase. Nu uitați că un conținut scăzut de grăsimi nu înseamnă ”sănătos”.

Descoperă și Cu ce poţi înlocui uleiul de măsline. Alte uleiuri sănătoase