De ce nu l-au crezut judecătorii pe Traian Băsescu atunci când a spus că nu a știut că a turnat la Securitate

La mai bine de 8 luni de la pronunţarea sentinţei, un judecător de la Curtea de Apel Bucureşti a motivat decizia prin care a admis acţiunea CNSAS şi a constatat calitatea de colaborator al Securităţii în cazul lui Traian Băsescu, fostul preşedinte al României.

Decizia a fost dată pe 20 septembrie 2019, iar motivarea a fost redactată săptămâna trecută.  Mai mult, cazul va fi mutat la Înalta Curte, care urmează să dea o sentinţă definitivă, potrivit Ziare. com

Două note informative semnate sub numele conspirativ „Petrov” sunt principalele probe depuse de CNSAS în procesul deschis la Curtea de Apel Bucureşti, în care se cere justiţiei să constate calitatea de colaborator al fostei Securităţi în cazul fostului preşedinte Traian Băsescu.

Cele două documente datează din 5 mai 1975, iar în ele se discută despre doi colegi cu Traian Băsescu la Institutul de Marină.  Actele au fost depuse la cabinetul ofiţerului de contrainformaţii militare de la UM 02150 Mangalia, care se ocupa de supravegherea informativă a institutului, locotenent-colonelul Gheorghe Tudor.

Traian Băsescu a spus în faţa magistraţilor că nu a colaborat cu Securitatea. În schimb,  în motivarea Curţii de Apel Bucureşti  se arată că Traian Băsescu a recunoscut că a furnizat ofiţerului de contrainformaţii militare cele două note informative.

Însă în faţa instanţei, fostul preşedinte a declarat că nu a cunoscut că organele de Contrainformaţii Militare făceau parte din structura fostei Securităţi.

Potrivit judecătorului, documentul esenţial în constatarea calităţii de colaborator a lui Traian Băsescu este nota informativă nr. 0023/ 3990, datată 5 mai 1975, redactată şi semnată olograf de pârât cu numele conspirativ „Petrov”, primită de lt. col. Tudor Gheorghe, „prin care pârâtul (Traian Băsescu – n.red.) informa Securitatea în legătură cu intenţia numitului Dimitriu Corneliu, coleg de facultate, de a rămâne în străinătate.”

Potrivit judecătorului, citat de Ziare.com prin informaţiile din nota informativă în discuţie, Băsescu a denunţat activităţi sau atitudini potrivnice regimului totalitar comunist, iar pe de altă parte, furnizarea informaţiilor a vizat îngrădirea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului.

În al doilea rand, Curtea a luat în considerare că din examinarea celor două note informative rezultă, pe de o parte, că lipseste orice referire la activitatea notorie a oricărui serviciu de contrainformaţii militare, respectiv contracararea serviciilor de spionaj străine, sau la activitatea specifică din cadrul Institutului de Marină.

Pe de altă parte, aspectele menţionate în cuprinsul notelor informative se circumscriu unor teme clasice de poliţie politică, specifice Securităţii, fiind vizate exclusiv chestiuni care ţin de viaţa privată sau de dreptul la libera circulaţie al persoanelor în legătură cu care s-au făcut relatările.

„Prin urmare, în aceste circumstanţe, este rezonabil să se aprecieze că pârâtul Băsescu Traian putea să-si dea seama că a fost contactat de organe ale Securităţii şi că notele informative au fost remise unor astfel de organe”, explică judecătorul.

Curtea de Apel Bucuresti a respins o apărare inedită a lui Traian Băsescu. Potrivit motivării, acesta a invocat şi faptul că a fost constrâns să întocmească notele informative de dispoziţiile regulamentelor militare, în mod deosebit de Regulamentul disciplinei militare, care, la art.2, prevede „subordonarea completă”, iar la art.3 precizează, printre altele, că „disciplina militară obligă pe fiecare militar … să fie cinstit, sincer şi drept”.

De asemenea, judecătorul arată că în mod esenţial, depășirea acestei condiţii rezultă evident şi din faptul că, urmare a informaţiei transmise de Băsescu prin nota informativă din 5 mai 1975, It. col. Tudor Gheorghe redactează nota din 19.08.1975, prin care propune avizarea negativă a unei eventuale desemnări a lui Corneliu Dimitriu ca ofiţer pe navele româneşti ce vor pleca în străinătate.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro