Tot ce se știe despre programul nuclear al Iranului

Iranul consideră programul nuclear o sursă de mândrie națională

Însă evaluările internaționale afirmă că programul nuclear al Iranului nu este în prezent militarizat. Teheranul a insistat, de asemenea, în repetate rânduri că nu construiește o bombă. Totuși, asta nu înseamnă că nu ar putea să o facă dacă ar decide acest lucru.

Iranul a petrecut decenii dezvoltându-și programul nuclear și îl consideră o sursă de mândrie națională și suveranitate. Iranul susține că programul are scopuri exclusiv pașnice și intenționează să construiască centrale nucleare suplimentare pentru a satisface nevoile energetice interne și a elibera mai mult petrol pentru export.

Centralele nucleare necesită un combustibil numit uraniu și, potrivit agenției de control nuclear a ONU, nicio altă țară nu deține în prezent uraniu de acest tip fără a avea și un program de armament nuclear.

Acest lucru a alimentat suspiciunile că Iranul nu este pe deplin transparent în ceea ce privește intențiile sale. Teheranul a folosit stocurile sale de uraniu pentru arme ca monedă de schimb în negocierile cu Statele Unite, afirmând în repetate rânduri că va renunța la acestea dacă sancțiunile impuse de SUA vor fi ridicate.

Recomandări

Dorin Tudora, directorul CONPET, plătit cu 14.000 de euro lunar. Și-a prelungit mandatul printr-un șiretlic legal: „Nici n-am reușit să procesez informația”

Deci, care este exact rolul uraniului într-o armă nucleară și cât de departe este Iranul de a-și militariza programul? Iată ce trebuie să știți.

Când a început programul nuclear al Iranului?

SUA au lansat un program nuclear comun cu Iranul în 1957. Pe atunci, monarhul prietenos cu Occidentul – șahul – conducea Iranul, iar cele două țări erau încă prietene.

Cu sprijinul SUA, Iranul a început să-și dezvolte programul nuclear în anii 1970. Dar SUA și-au retras sprijinul când șahul a fost răsturnat în timpul Revoluției Islamice din 1979.

De la revoluție, care a transformat Iranul într-o republică islamică, țările occidentale s-au temut că țara ar putea folosi programul său nuclear pentru a produce arme atomice folosind uraniu puternic îmbogățit. Iranul a susținut că nu intenționează să construiască arme nucleare.

Este semnatar al Tratatului de neproliferare nucleară al ONU (TNP), în temeiul căruia s-a angajat să nu dezvolte o bombă. Iată unde se află instalațiile sale nucleare.

Iranul are un program nuclear bine dezvoltat

Atacurile israeliene asupra Iranului au lovit cea mai mare instalație de îmbogățire a uraniului din țară, Natanz – pagubele provocate nu sunt încă clare.

Recomandări

LIVETEXT Liderii PNL, mesaj unanim la Congres: Nu mai putem să mințim oamenii. E nevoie de reforme reale / Nicușor Dan: Românii nu ne vor mai ierta

Iranul își dezvoltă infrastructura nucleară încă din anii 1960, adesea în secret, unele instalații fiind îngropate sub pământ.

Este capabil să realizeze majoritatea etapelor producției de uraniu, de la extracție până la îmbogățire, și insistă că programul său este pașnic.

Uzina de îmbogățire a combustibilului din Fordow

Construită în secret și îngropată la 80 m sub pământ, uzina din Fordow utilizează 2.200 de centrifuge pentru a produce uraniu îmbogățit până la 60%. Este situată în apropierea satului Fordow, la aproximativ 32 km nord-est de orașul Qom și la aproximativ 160 km sud de Teheran.

Situl face parte dintr-o fostă bază a Gărzii Revoluționare Islamice și se află sub controlul Organizației pentru Energie Atomică din Iran. Se află pe un munte numit Kūh-e Dāgh Ghū’ī, la o altitudine de 960 m deasupra nivelului mării.

Complexul de îmbogățire din Natanz

Un atac israelian a lovit cea mai mare uzină de îmbogățire a uraniului din Iran, Natanz, care conține 14.000 de centrifuge situate sub pământ, capabile să îmbogățească uraniul până la 60%.

Natanz este situat la 120 km nord-est de Isfahan, pe autostrada principală nord-sud a Iranului. Altitudinea sa este de 1666 metri deasupra nivelului mării.

Recomandări

Suma fabuloasă scoasă din fondul de rezervă în 2024 pentru a plăti salariile crescute ale magistraților

Distanța dintre Teheran și Natanz este de 326 km și se parcurge în aproximativ 4 ore cu mașina.

Centrul de tehnologie nucleară din Isfahan

Găzduiește multiple instalații care transformă yellowcake în hexafluorură de uraniu, produc combustibil pentru reactoare și fabrică uraniu metalic pentru arme nucleare.

Isfahan este situat pe autostrada principală Nord-Sud, care leagă Teheranul de Shiraz și Golful Persic, la 420 km de capitală și 1575 m deasupra nivelului mării.

Isfahan este al treilea oraș ca mărime din Iran, după Teheran și Mashhad, cu o populație de 2 milioane de locuitori.

Centrala nucleară Bushehr

Singura centrală nucleară funcțională din Iran, care produce energie electrică folosind combustibil furnizat de Rusia.

Bushehr este un oraș portuar situat în sud-vestul Iranului, pe Golful Persic, la 1100 km de Teheran. Are o populație de 250.000 de locuitori.

De ce este programul atât de controversat?

În centrul controversei privind programul nuclear al Iranului se află îmbogățirea uraniului – un proces utilizat pentru producerea de combustibil pentru centrale electrice care, la niveluri mai ridicate, poate fi utilizat și pentru fabricarea unei bombe nucleare.

La începutul anilor 2000, inspectorii internaționali au anunțat că au găsit urme de uraniu puternic îmbogățit într-o fabrică iraniană din Natanz.

Iranul a suspendat temporar îmbogățirea, dar a reluat-o în 2006, insistând că acest lucru era permis în conformitate cu acordul său cu agenția de control nuclear a ONU, Agenția Internațională pentru Energie Atomică (AIEA).

Acest lucru a dus la ani de sancțiuni internaționale împotriva Iranului. După ani de negocieri, Iranul și șase puteri mondiale au ajuns la un acord nuclear în 2015, care limita amenințarea nucleară a Iranului în schimbul unor sancțiuni mai ușoare.

Acordul impunea Iranului să mențină nivelul de îmbogățire a uraniului la maximum 3,67%, față de aproape 20%, să reducă drastic stocurile de uraniu și să elimine treptat centrifugele, printre alte măsuri. Uraniul nu este utilizabil pentru fabricarea bombelor până când nu este îmbogățit la o puritate de 90%. Centralele nucleare care produc energie electrică utilizează uraniu îmbogățit între 3,5% și 5%.

Are Iranul arme nucleare?

Nu este clar cât de aproape ar putea fi Iranul de construirea unei bombe nucleare, dacă este cazul, dar a înregistrat progrese semnificative în producerea ingredientului său cheie: uraniu puternic îmbogățit.

În ultimii ani, a redus drastic timpul necesar pentru a atinge nivelurile necesare pentru fabricarea armelor, fiind nevoie acum de doar o săptămână pentru a produce suficient pentru o bombă.

În 2018, Trump s-a retras din acordul nuclear cu Iranul și a inițiat noi sancțiuni împotriva regimului pentru a-i paraliza economia.

La rândul său, Teheranul a declarat că va înceta să respecte anumite părți ale acordului și a început să crească gradul de îmbogățire a uraniului și stocurile de uraniu, precum și să utilizeze centrifuge avansate.

A îndepărtat toate echipamentele AIEA instalate anterior pentru activități de supraveghere și monitorizare.

Administrația Biden a demarat apoi mai mult de un an de negocieri indirecte cu Iranul în vederea reluării acordului, dar acestea s-au încheiat fără rezultat în 2022.

În 2023, AIEA a declarat că particule de uraniu îmbogățit până la 83,7% puritate – aproape de nivelul necesar pentru fabricarea bombelor – au fost găsite într-o instalație nucleară iraniană.

Stocul său de uraniu îmbogățit până la 60% a crescut, de asemenea, la 128,3 kilograme, cel mai înalt nivel înregistrat până atunci. Iar anul trecut, SUA au redus așa-numitul „timp de ieșire” al Iranului – perioada de timp necesară pentru a produce suficient material fisionabil pentru o armă nucleară – „la una sau două săptămâni”.

Un raport al AIEA trimis statelor membre la sfârșitul lunii trecute a arătat că stocul Iranului de uraniu îmbogățit la 60% puritate a crescut acum la 408 kilograme. Conform standardelor AIEA, această cantitate este suficientă, dacă este îmbogățită în continuare, pentru fabricarea a nouă arme nucleare.

AIEA acuză de mult timp Iranul că încalcă obligațiile sale de neproliferare, dar joi – pentru prima dată în aproape 20 de ani – consiliul său a adoptat o rezoluție prin care declară oficial că Iranul încalcă aceste obligații. Iranul a promis că va răspunde prin intensificarea activităților sale nucleare.

Ce este uraniul îmbogățit?

Îmbogățirea este un proces care crește cantitatea de uraniu-235, un tip special de uraniu utilizat pentru alimentarea reactoarelor nucleare sau, în cantități mult mai mari, pentru fabricarea armelor nucleare.

Uraniul natural este în mare parte uraniu-238 – aproximativ 99,3%, care nu este bun pentru energie sau bombe.

Doar aproximativ 0,7% este uraniu-235, partea necesară pentru eliberarea energiei. Pentru utilizarea în energia nucleară, această cantitate infimă de uraniu-235 util trebuie concentrată.

Pentru a face acest lucru, uraniul este mai întâi transformat în gaz, apoi rotit la viteze mari în mașini numite centrifuge. Aceste dispozitive ajută la separarea uraniului-235 de uraniul-238, mai comun. Acesta este procesul de îmbogățire.

Uraniul utilizat în centralele nucleare este de obicei îmbogățit până la aproximativ 3,67%. Pentru a fabrica o bombă nucleară, acesta trebuie îmbogățit până la aproximativ 90%. Iranul a îmbogățit uraniu până la 60% – insuficient pentru o bombă, dar un pas important către obținerea de material pentru arme.

Centrifugele sunt esențiale pentru îmbogățirea uraniului. Cu cât centrifuga este mai avansată, cu atât poate separa mai rapid și mai eficient uraniul-235 de uraniul-238, scurtând timpul necesar pentru producerea combustibilului nuclear sau, potențial, a materialelor pentru arme.

Iranul a petrecut decenii îmbunătățindu-și tehnologia centrifugelor, începând cu modelul IR-1 de primă generație, la sfârșitul anilor 1980.

Astăzi, operează mii de mașini, inclusiv modele avansate precum IR-6 și IR-9. Potrivit Arms Control Association, capacitatea actuală a centrifugelor iraniene ar putea permite producerea unei cantități suficiente de uraniu pentru fabricarea unei bombe în mai puțin de două săptămâni.

Cum a fost afectat programul nuclear al Iranului?

Israelul afirmă că atacul său vizează infrastructura nucleară a Iranului. Natanz, instalația din centrul ambițiilor nucleare ale Iranului, a fost cuprinsă de flăcări vineri, potrivit imaginilor de pe rețelele sociale geolocalizate de CNN și transmisiunilor televiziunii de stat iraniene.

Complexul nuclear de acolo este considerat cea mai mare instalație de îmbogățire a uraniului din Iran. Analiștii spun că site-ul este utilizat pentru dezvoltarea și asamblarea centrifugelor pentru îmbogățirea uraniului, o tehnologie cheie care transformă uraniul în combustibil nuclear.

AIEA a declarat că trei site-uri nucleare, Fordow, Isfahan și Bushehr nu au fost afectate. Armata Israelului susține că a produs pagube importante primelor două, conform The Jerusalem Post.

Șase oameni de știință iranieni au fost uciși în atacurile Israelului, a declarat agenția de știri Tasnim, afiliată statului iranian.

Iranul a petrecut ani de zile consolidându-și structurile nucleare împotriva amenințării atacurilor militare, ceea ce va face dificilă distrugerea lor completă. Unele instalații sunt îngropate adânc sub pământ pentru a fi inaccesibile armelor israeliene.

surse: CNN, Enciclopedia Brittanica, AIEA