Câtă energie a ajuns România să importe după oprirea celor două reactoare de la Cernavodă? Deficitul depășește 1.900 MW

Producția internă de energie acoperă doar 70,8% din necesarul populației și al industriei

La această oră, consumul național de energie electrică a atins nivelul de 6.548 MW, o valoare ridicată ce reflectă intrarea în consumul de seară. În schimb, producția internă abia însumează 4.638 MW, reușind să acopere doar 70,8% din necesarul populației și al industriei.

Scăderea producției autohtone este semnificativă, fiind cu peste 1.500 MW mai mică comparativ cu ziua precedentă, potrivit site-ului monitorenergie.ro.

Cât energie a consumat România ieri?

În seara precedentă, consumul maxim instantaneu al României a atins un vârf de aproximativ 7.000 MW. Deși cifra a fost uriașă, ea s-a situat cu circa 300 MW sub prognoza inițială a Dispecerului Energetic Național.

De unde importă România energie?

Pentru a menține echilibrul în rețea și a evita pana de curent, România importă în prezent 1.910 MW – o creștere majoră de peste 1.200 MW față de ieri. Practic, aproape o treime (29,2%) din energia consumată în acest moment de români vine de peste granițe, prin conexiunile cu Bulgaria, Serbia, Ungaria, Republica Moldova și Ucraina.

Principala cauză a acestei dependențe de importuri o reprezintă situația de la Centrala Nucleară Cernavodă. Cu 0 MW producție din cauza unor revizii planificate la ambele reactoare, rețeaua a pierdut dintr-o dată o sursă critică de energie.

Mixul energetic actual: greul este dus de hidro și cărbune

În lipsa atomocentralei, greul este dus de hidrocentrale. Energia hidro este principala sursă a țării, furnizând 1.531 MW, adică 33% din mixul total. Este urmată îndeaproape de hidrocarburi (gaz/combustibil lichid), cu 1.325 MW (28,6%), și de termocentralele pe cărbune, care aduc în rețea 794 MW (17,1%).

Parcul eolian contribuie cu 449 MW (9,7%), în timp ce bateriile și sistemele de stocare acoperă un procent surprinzător de 9,3% (431 MW). Fiind o oră fără soare puternic, panourile fotovoltaice produc doar 48 MW (1%), iar biomasa completează tabloul cu 56 MW (1,2%).

Sistemul rămâne sub presiune pe durata orelor de vârf, fiind dependent de fluxurile transfrontaliere până la reintrarea în funcțiune a capacităților de producție de la Cernavodă.

Pentru a acoperi acest deficit masiv, rețeaua națională depinde critic de importuri și de rezervele de cărbune:

• Pentru vârful de consum din această seară, România va importa până la 2.300 MW, o cifră record care reprezintă peste o treime din consumul național. Capacitatea transfrontalieră totală de import este limitată la 4.000 MW.
• Sistemul a activat de urgență Grupul Rovinari 4 (pe cărbune) cu o capacitate de 330 MW și minimum 300 MW de la Hidroelectrica.
• Concomitent, la nivelul Comisiei Europene, țara noastră a notificat că nu va închide la 31 august un grup de 330 MW la Turceni și două la Craiova, care au împreună 300 MW, relatează site-ul de specialitate E-nergia.ro.
• Parcurile eoliene au generat aproape 1.600 MW miercuri la prânz, comparativ cu doar 55 MW în seara precedentă. Înseamnă o creștere de aproape 27 de ori.

Deși oficial rețeaua rămâne stabilă, dependența de importuri (în special din Bulgaria, care asigură de regulă 25-30% din necesarul de criză) și arderea cărbunelui rămân singurele soluții rapide pentru a evita deconectarea industriei.

România nu este în pericol de blackout

Fostul ministru al Energiei este de părere că luările de poziție care prezintă ca iminentă intrarea României într-un blackout (n.r. – pană de curent majoră) nu sunt declarații responsabile, țara noastră nefiind în această situație. În schimb, fostul membru al Guvernelor Ciucă (unde a fost ministru al Digitalizării) și Ciolacu a precizat că România a ajuns să aibă probleme energetice și din cauza unor decizii proaste luate de decidenții politici în ultimele trei decenii, fiecare ministru al Energiei având partea sa de culpă, la fel ca și foștii premieri.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro