Sebastian Burduja, fost ministru al Energiei: Nu se pune problema unui blackout. Criza energetică e consecința a 30 de ani de decizii proaste
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Cum a ajuns România în criză energetică și ce soluții au guvernanții la îndemână, ce variante de prim-ministru sunt acceptabile pentru PNL, dar și ce se întâmplă cu formațiunea liberală în București sunt întrebările la care a răspuns Sebastian Burduja, fost ministru al Energiei și președinte al PNL București.
Cuprins:
- „Toți politicienii au ajuns să se pronunțe despre energie, dar puțin știu diferența între Watt și Volt”
- AI-ul a crescut considerabil costul turbinelor pe gaz
- Erorile din PNRR
- Proiectul reactoarelor modulare: o oportunitate pentru România
- „Cred că am făcut greșeli”
- Nouă garnitură de lideri în București
- Nou congres cât mai repede la nivel de partid
- „Cumva suntem condamnați să avem o relație bună cu președintele”
- „Nu avem cum să ajungem la anticipate”
Fostul ministru al Energiei este de părere că luările de poziție care prezintă ca iminentă intrarea României într-un blackout (n.r. - pană de curent majoră) nu sunt declarații responsabile, țara noastră nefiind în această situație. În schimb, fostul membru al Guvernelor Ciucă (unde a fost ministru al Digitalizării) și Ciolacu a precizat că România a ajuns să aibă probleme energetice și din cauza unor decizii proaste luate de decidenții politici în ultimele trei decenii, fiecare ministru al Energiei având partea sa de culpă, la fel ca și foștii premieri.
Sebastian Burduja a explicat și situația din PNL și a subliniat că este nevoie de un nou congres al formațiunii în toamnă, dar și de o garnitură proaspătă de lideri la nivelul filialelor din București. În ceea ce privește guvernare, liberalul a precizat că nu se pune problema colaborării din nou cu PSD, însă zorii unui nou guvern sunt greu de văzut, în condițiile în care toate soluțiile care se întrevăd se lovesc de probleme.
„Toți politicienii au ajuns să se pronunțe despre energie, dar puțin știu diferența între Watt și Volt”
-Libertatea: Cum am ajuns în această situație de criză energetică pe timp de vară și observăm că sunt probleme din ce în ce mai mari?
-Sebastian Burduja: Seceta e de la Dumnezeu. Criza e de la oameni. Este consecința a 30 de ani de decizii proaste pe care România le-a luat. Iar acum, oricât de mult te-ai strădui cu măsuri inerent pompieristice, nu ai cum să repari ceea ce s-a stricat în trei decenii.
-Cine sunt vinovații? Sunt de vină foștii miniștri a Energiei? Sunt de vină fostele guverne? Sunt de vină tehnocrații din aceste instituții?
-Eu am și spus lucrul acesta. Toți cei care au avut o funcție de răspundere în sectorul energetic trebuie să-și prezinte rezultatele. E un moment în care toată țara vorbește despre energie. Toți politicienii mai nou au ajuns să se pronunțe despre energie, dar puțin știu diferența între Watt și Volt. În același timp, ca fost ministru, eu mi-am făcut această datorie și am prezentat public ce am făcut, nu pentru a mă bate cu cărămida în piept, ci pentru a arăta câteva lucruri simple. Dacă îmi permiteți să le și spun.
În primul rând, România a închis undeva la șapte reactoare. Asta este un fapt istoric. 2009-2023 și după aceea în 2026 iarăși. Singura excepție a fost mandatul iunie 2023-2025. Am refuzat închiderea acestor grupuri pentru că am susținut că nu putem să ne expunem sistemul energetic la o problemă de lipsă de producție pe care oricum România o avea cronic. Apoi a fost și o analiză publică zilele trecute pe fiecare ministru în parte câți megawați au reușit să conecteze la sistem și am constatat că dintre toți miniștrii am reușit să conectez cei mai mulți. Sigur, multe proiecte în energie sunt pe ani de zile și acum se taie panglici la proiecte pe care le-am semnat noi.
Sunt 14 miliarde de euro pe care le-am atras în sistem, iar eu sunt ferm convins că într-un an de zile, un an și jumătate, doi ani de zile, România va fi într-o cu totul altă poziție și una mult mai bună în sistemul energetic.
-Cât de aproape suntem în momentul de față, pentru că astăzi va trebui să fie oprit un nou reactor la Cernavodă, de un blackout?
-Nu se pune problema unui blackout. În mandatul meu de ministru în doi ani, de vreo șase, șapte ori, toate televiziunile, sau mai toate, vreau să fiu corect, au titrat, vine blackout-ul. Ba că era Paște și n-aveam consum suficient și producție mare, ba că era caniculă, ba că era foarte ger. Nu s-a întâmplat lucrul ăsta, din mai multe motive și aici e datoria noastră, cred, să informăm responsabil pe oameni și să nu-i alarmăm inutil.
În primul rând, România își asigură o parte din consum din producție proprie. România a început să aibă capacități de stocare. Vedeți, foarte mulți politicieni au ieșit și au spus că România nu are stocare. Uitați-vă aseară, pe la 20:30, deci 8 jumătate seara, produceam din baterii undeva la 650 de megawați energie activă. Adică cu vreo 30 MW mai puțin decât unitatea a 2 de la Cernavodă. Asta ca să ne lămurim că România a început să aibă stocare și până la finalul anului datele ANRE-ului ne spun că își va dubla capacitatea existentă. Deci, dacă astăzi avem 2.000 MW vom avea 4.000 de MW. Și vă reamintesc, pentru cei care nu știu: când începeam mandatul aveam 14 MWh. Practic nimic.
-Și aici e vorba de baterii care sunt și la persoane fizice sau și la entități?
-E vorba doar de cele dispeciarizabile. Mai adăugăm MWh de la prosumatori. Apoi, avem hidrocentrale, grad de umplere 70%. O să vedeți și zilele următoare că aportul hidro în mixul de producție va crește. Va compensa această lipsă a reactorului 2 și a reactorului 1, bineînțeles, dar ea e puțin mai veche. Avem totodată posibilitatea importurilor. Nu s-a pus niciodată probleme să ne apropiem de limita de 4.000 de megawați energie activă de import. Niciodată. Și mai avem ceva foarte important.
Avem oameni pe care îi cunosc foarte bine și care sunt nu profesioniști, superprofesioniști. Oamenii din Dispecerul Energetic Național, Dragoș Ivan, șeful Dispecerului Energetic. Sunt oameni cu zeci de ani de experiență în sistem și știu să facă această calibrare între producție și consum, să păstreze frecvența de 50 de herți și să țină becul aprins, adică să nu avem un blackout.
AI-ul a crescut considerabil costul turbinelor pe gaz
-Una din marile probleme este că în față nu este numai acești profesioniști să vorbească. Fie ies cei care au fel de fel de teorii ale conspirațiilor, fie ies adversari politici care nu știu cât de mult au trecut pe la școală, școala vieții sau cum vrem noi să-i spunem, în zona de energie și care se pronunță și prezintă o apocalipsă a sistemului energetic. Deși într-adevăr sunt probleme, pentru că știm prea bine că aceste apeluri la rațiune nu au fost făcute doar de dragul de a vorbi.
-Categoric. Nimeni nu spune că România e într-o poziție extraordinară în energie astăzi. Dar ceea ce vreau să spun este că suntem pe un drum corect pe care împreună cu echipa mea l-am început și asta se vede în banii europeni atrași și în proiectele începute, în faptul că am mers la Bruxelles și am spus nu mai putem închide alte grupuri fără să punem altceva în loc. Și am și justificat de ce nu s-au pus grupurile pe gaz în loc: triplarea prețului la turbinele pe gaz, ceea ce a blocat proiecte nu doar în România, să știți, și în Germania, și în Irlanda, și în UK, și în Franța. Este un fenomen european pentru că a apărut un alt fenomen, AI-ul, centrele de date și ele se alimentează în general cu turbine pe gaz. De asta a explodat prețul acestor echipamente.
Aveți încă o dată dreptate când spuneți că într-un domeniu atât de tehnic ar trebui să se pronunțe specialiștii și ar trebui să-i ascultăm. Oricum, în România e o criză imensă de încredere. După anularea alegerilor, e o criză și mai mare de încredere. Și acum, într-o nuanță politică, forțele proeuropene, prooccidentale, spuneți-le cum doriți, în loc să se concentreze pe a recâștiga încrederea oamenilor și pe a combate extremismul, își pierde energia în lupte inutile. Asta este realitatea.
-Mai are sens să înceapă refacerea reactoarelor 3 și 4 (n.r. – de la Cernavodă) în condițiile în care noi nu putem să asigurăm condițiile necesare pentru reactoarele 1 și 2? Pentru că a fost toată această discuție, pentru că sunt foarte importante și oferă foarte multă energie?
-Proiectul reactoarelor 3 și 4 a început deja, a reînceput în decembrie 2024, la Baku am semnat contract de 3,2 miliarde, sigur, Nuclearelectrica l-a semnat, cu acel consorțiu superputernic, canadian, american, italian. Proiectul nu mai poate fi dat înapoi. E una dintre satisfacțiile mandatului meu și probabil a fost cel mai greu lucru pe care am reușit să-l facem, pentru că a implicat o negociere cumplită cu Comisia Europeană. Nu a fost o procedură de licitație, n-avea cum România să facă pentru că suntem dependenți de tehnologia CANDU și a trebuit să convingem europenii că un proiect de 10 miliarde de euro are o componentă europeană redusă. Deci noi suntem condamnați să facem lucrările de pe Dunărea veche, Brațul Bala, pentru a asigura funcționarea în siguranță a rectorului 3 și 4.
-De ce nu s-au făcut la timp lucrările a Brațul Bala, de 10-15 ani se tot vorbește despre aceste lucrări dar se face prea puțin?
-Problema debitului la Cernavodă e una cunoscută de zeci de ani. De altfel, dacă mergem spre mare, vedem cinci reactoare. Însă reactorul cinci nu se va face niciodată. Pentru că nici măcar cu lucrări adiționale nu poate asigura Dunărea un debit suficient. A fost o supraextindere de pe vremea lui Ceaușescu, cum se făceau pe atunci lucrurile, uneori fără înțelepciune. Deci e o problemă cunoscută, e o problemă pe care am sesizat-o și la Ministerul Energiei. Din păcate, atunci când ai diverse instituții care răspund, în cazul acesta Ministerul Transporturilor, care era titularul de proiect, împreună cu Apele Române de la Ministerul Mediului, în interesul Nuclearelectrica de sub Ministerul Energiei, lucrurile au trenat. Și în general în România deciziile grele, proiectele mari sunt amânate de la un guvern la altul. E această lipsă de asumare. Însă urmărind cronologia, mi se pare evident că după anumite întârzieri în anii 2017-18 până prin 2023, în 2023 proiectul a primit acord de mediu. Asta înseamnă că e un proiect matur care trebuie să treacă de acum trei ani în etapa de implementare. De ce n-a trecut? Trebuie să ne răspundă cei care au fost la Ministerul Transporturilor și cei care au fost la Apele Române.
Nu mai vorbesc că, de exemplu, Apele Române au costuri importante sau au venituri importante din partea Hidroelectrica și din partea altor participanți al sectorului energetic care beneficiază de resursa de apă. Ce fac cu acei bani? Decolmatează, draghează, fac lucrări pe Dunăre. N-am văzut să se întâmple asta și mi se pare, iarăși, un gest de răspundere și de bun simț să vină în fața românilor și să spună de ce s-a ajuns aici.
-Aici ar trebui să vină atât factorul politic și poate chiar Curtea de Conturi, că mai avem instituții care ar trebui să vegheze la respectarea banului public când e vorba mai ales de sume foarte mari. Ar trebui redeschise grupurile pe lignit de la Complexul Energetic Oltenia?
-Categoric da. Și asta se și întâmplă. Vedem că acolo există grupuri de producție în bandă și ele pot suplini lipsa unei capacități de producție în bandă, respectiv capacitatea nucleară sau pe gaz. Trebuie să fim foarte riguroși. Până nu vom avea capacități similare de înlocuire, nu putem să renunțăm la aceste grupuri. Asta am și spus Comisiei Europene, asta am și negociat și la plecarea mea din mandat în iunie 2025, noi am bătut palma cu Comisia Europenă pe următorul agreement, pe următorul deal. România vine cu un studiu de adecvanță făcut de o firmă mare, externă, de o terță parte. Și dacă demonstrează că nu poate închide noi grupuri pe cărbune fără să își pericliteze securitatea energetică și acest studiu este validat de experții europeni de la ACER, entitatea europeană care răspunde de toți operatorii de transport din energie, atunci Comisia Europeană ne permite renegocierea acestui jalon și, în fapt, prelungirea duratei de exploatare pentru grupurile pe cărbune.
-Jalonul spunea că trebuie închis în 2026, nu?
-Da, și în trecut, sigur că sunt mai multe jaloane. Jalonul 114 este pentru ce s-a închis înainte de mandatul meu, Jalonul 119, pe care eu l-am refuzat să îl îndeplinesc în condițiile setate inițial în PNRR, din aceste motive. Undeva în luna mai 2025 s-a terminat acest studiu, ulterior a fost validat la nivel european, deci Comisia are obligația să-și respectă cuvântul față de România. Pentru că în situația în care România, dintr-un exces de zel și aș putea spune chiar dintr-o lipsă de viziune, decide să închidă grupuri doar ca să mai ia niște bani din PNRR, prespunând că poziția Comisiei rămâne inflexibilă, cine răspunde la iarnă atunci când nu vom avea suficientă energie și când da, riscul unui blackout poate să se materializeze?
Erorile din PNRR
-Care a fost gândirea, să-i spunem, filozofică, dacă nu politică a închiderii acestor centrale pe cărbune, pentru că ne uităm prea bine polonezii cred că au termen 2038, germanii au 2040 sau 2041. De ce ne-am grăbit noi cu acest calendar foarte strâns? Pentru că știm prea bine că în România, de obicei, când este calendarul strâns, riscăm să eșuăm, dacă nu să fie o situație destul de problematică.
Așa este. E adevărat, trebuie să comparăm mere cu mere și pere cu pere. Polonezii depindeau de cărbune acum 5-6 ani în proporție de 80-90%. Astăzi, undeva la 50 și ceva la sută. România are cam 15%, 10%, 12% cărbune în mixul energetic. Și Germania are mult mai mult decât noi. Și atunci Comisia a impus în discuții, bănuiesc, că n-am fost acolo când s-a scris PNRR-ul. Dar eu cred că, iarăși, de partea României, cei care au scris PNRR au greșit semnificativ pe cel puțin două direcții. Unu: acest calendar de închidere care depinde de noi grupuri pe gaz, și vă explicam că nu din culpa României aceste grupuri n-au putut fi deschise, n-au putut fi puse în funcțiune, pentru că noi am făcut licitații. La Ișalnița au fost două, la Craiova au fost două. Nu s-au prezentat firme, pentru că la bugetul pe care România îl avea din fonduri europene și cofinanțări la buget de stat, nicio firmă n-a fost interesată.
De ce? Pentru că prețul la turbinele pe gaz s-a triplat, exact cum vă spuneam mai devreme.
Și atunci, asta e o greșeală și a doua mare eroare este lipsa de viziune în ceea ce privește stocarea. Toată lumea acum dă exemplu Bulgaria. Producem la prânz, ei ne cumpăr energia pe nimic și ne-o vând seara de 7, 10 ori mai scumpă. Păi da, pentru că Bulgaria și-a alocat 600 de milioane de euro în PNRR doar pe stocare și-a ajuns astăzi locul 1 în lume ca pondere a stocării în mixul de producție autohton. Iar România a alocat 80 de milioane de euro pe stocare, la care la nivelul lunii mai-iunie 2023, când a am preluat ștafeta, voia să renunțe. Că se gândea că nu mai e timp până la terminarea PNRR și de ce să riscăm o sancțiune pe respectivul jalon. Am făcut tot ceea ce a trebuit să salvăm jalonul, să salvăm apelul, să semnăm contracte și astăzi sunt capacități mari în țară. Gura Ialomiței 300 MWh, în Banat, la Iaz, în Caraș Severin, 200 MWh - sunt proiecte finanțate din PNRR și le produc și sunt parte din această stocare pe care România a început să o aibă. Plus 150 de milioane de euro din Fondul pentru Modernizare și încă 150 de milioane în pregătire doar pentru stocare.
Un lucru mult mai important decât banii europeni este că prin Ordonanță de Urgență noi am eliminat undeva în 2024 dubla taxare. Înainte era taxată energia și când îți încărcai bateria și când o descărcai în rețea. Chestiunea asta a încurajat masiv investițiile private. De aceea astăzi spunem că în patru luni practic România va dubla capacitatea de stocare, iar până la finalul anului viitor și o mai dublează încă o dată. Adică ne așteptăm în 2027 să depășim Bulgaria. Optimist poate, dar cred că pe baza proiectelor din șantier a datelor ANRE, avem premise să facem asta.
Proiectul reactoarelor modulare: o oportunitate pentru România
-Înainte să ajungem în această criză energetică, tot pe acest domeniu s-a vorbit intens de acele reactoare modulare mici, SMR-urile cum sunt ele cunoscute. Spuneți-mi cât de utile, cât de fezabile și dacă nu sunt prea scumpe pentru a merge mai departe cu ele, pentru că am văzut decizia de la Palatul Victoria de a pune pauză acestui proiect.
-Întrebarea e una corectă și complicată și aș răspunde pe două paliere. Fezabilitatea tehnică sau siguranța tehnică a unei soluții noi este incontestabilă. Soluția este aprobată de cel mai strict reglementator din lume, CNCAN-ul american, Nuclear Regulatory Commission. Are absolut toate avizele celor mai buni experți din lume, deci este o soluție care nu va pune România în pericol. Și care are toate permisele să funcționeze. Sigur, fiind un „first of a kind”, un reactor în premieră, e ca atunci cum îmi explica un inginer de la Cernavodă, mi-a plăcut lucrul ăsta: Dom'le, când faci primul telefon, el e foarte scump. Mult mai scump decât telefoanele pe care le cumpărăm noi astăzi, în producție în serie.
Dar ai și un imens avantaj. Și aici intervine chestiunea de oportunitate. Dacă România ar continua acest proiect, ar fi prima din Europa, e cel mai matur din UE, și asta ar însemna că acest proiect ar deveni „reference plan”, deci modelul de referință, pentru toate celelalte proiecte ulterioare. Ce înseamnă asta? Înseamnă bani, înseamnă linii de producție, înseamnă locuri de muncă și înseamnă ceva, poate mai puțin tangibil, de la care eu țin foarte mult și anume să fim primii. Țara asta nu își mai propune proiecte mari, proiecte de anvergură, proiecte de tipul, că tot vorbeam de Cernavodă, Podului de la Cernavodă.
Știți că se spune că la inaugurarea podului, Anghel Saligny a stat sub pod și când a trecut prima garnitură de tren sau prima locomotivă a spus: știam eu că va ține. Chestiunea asta de a-ți asuma proiecte mari și de a răspunde pentru ele, e o chestiune care ne lipsește. Și cred că ne-ar face bine să o recuperăm. Și ați mai spus un lucru important și, de fapt, acolo e cheia proiectului, din punctul meu de vedere. Nu în tehnic, nu în oportunitatea pentru România, ci în finanțare.
România are ca prioritate retehnologizarea unității 1, vorbim acolo de câteva miliarde bune, unitățile 3 și 4, iarăși 10 miliarde plus și abia în al treilea rând SMR și normal să fie așa. Ori în situația bugetară de azi, în situația în care oricum programul tău nuclear e undeva la peste 15 miliarde euro, ce faci? Cum finanțezi acest proiect? Și aici e foarte importantă implicarea partenerului american și asta l-am solicitat și noi doi ani de zile. Și ulterior, înțeleg, să vină cu un sprijin de finanțare. Pentru că și interesul SUA este să valideze și să implementeze o tehnologie americană în Europa. Pentru că aceste reactoare modulare, și mă opresc, de mici dimensiuni, ele sunt parte inevitabile din viitor.
De ce? Pentru că sunt mult mai rapid de construit decât un reactor mare, vorbim de un timp la jumătate: cinci ani versus zece ani, ceva de genul ăsta. Și sunt în serie mult mai ieftine. E adevărat, nu primele unități. Dacă începi să ai a 10-a, a 100-a unitate, ai acele economii de scară, deci cu cât ai mai multe unități produse, cu atât costul pe unitate este mai mic.
-Domnule Burduja, dumneavoastră sunteți și consilier onorific al prim-ministru Ilie Bolojan. În acest caz, ce sfat i-ați dat?
Sfatul meu e cel pe care l-am pus în operă ca ministru. Adică noi am continuat proiectul și l-am dus pe parcursul fazei de studiu, de fezabilitate în detaliu să vedem în primul rând care-i costul cu un grad de certitudine mare sau cât mai mare posibil și care sunt opțiunile de finanțare. Atât timp cât Proiectul nu are o finanțare certă. În situația României de azi, e o decizie foarte greu de luat pentru a continua ceva în lipsa banilor. Dacă însă SUA ar veni, și astea nu sunt date pe care le am, ar pune bani pe masă sub forma unor împrumuturi la dobânzi foarte mici, sub forma unor granturi, sub forma unui alt fel de sprijin, atunci, e un proiect care merită continuat, și asta pot să vă confirm cu toată răspunderea, fiind un proiect transpartinic și în America. El a început pe vremea Trump 1, a continuat agresiv sub administrația Biden și bineînțeles sub Trump 2. Și cred că în relația cu America noi nu avem foarte multe cărți în mână și cu siguranță e un proiect care poate fi atractiv pentru americani.
Și aș mai spune un lucru aici, mi se pare iarăși de bun simț pentru orice proiect finanțat din fonduri publice să fie super transparent cu privire la costuri.
-Zilele trecute v-ați prezentat un bilanț al activității în zona de energie. Spuneți-mi cât din proiectele de 15.000 de megawați pe care le-ați susținut la începutul lunii sunt într-o anumită fază sau sunt în curs de desfășurare, ca să nu zic în fază finală?
Da, păi în mandatul meu s-au finalizat în jur de 1.800-2.000 de megawați. Sigur, până la final, undeva la 2.300 arată o analiză recentă. După aceea, anul acesta, înțeleg că va fi cel mai bun an de după revoluție. N-am datele finale, dar mă aștept să vedem undeva la 2.500-3.000 MW. Plus toate celelalte proiecte care evoluează.
Vă dădeam exemplul reactorului 3 și 4. Sigur, avem 1.500 MW acolo aproape. Mai durează. Tehnic nu se poate repede. 2033-2034, cam astea sunt termenele. Dar ele sunt pe un drum fără întors. Sunt extrem de implicat în finalizarea hidrocentralelor în lucru. Avem sute de megavați acolo. În funcție de gradul de finalizare, 300 până la 700 de megavați. Iarăși, ele sunt toate sau aproape toate reluate cu noi acorduri de mediu, în diverse etape. Toate, cu excepția Răstoliței, au trecut și teste în instanță, ceea ce pentru noi a fost o mare și o foarte plăcută surpriză. În sfârșit, pe noile acorduri de mediu, am început să câștigăm procese. Dar avem Surduc-Siriu, care este în șantier, Bumbești-Livezeni, care ar trebui să intre în șantier în perioada următoare, Pașcaniul, unde iarăși este în șantier și are șanse să se termine destul de rapid. Adică lucrurile se mișcă.
Din păcate, în energie, ca în orice sector cu infrastructură mare și complicată, lucrurile nu se pot întâmpla peste noapte și tot din păcate pentru mine, pentru că asta este, sunt în arenă, trebuie să decontez și ceea ce n-am făcut. Nu poți să repari într-un an sau doi ce s-a stricat în 30.
-De când a început această criză, ați primit telefon să mergeți la Palatul Victoria, să ajutați cu sfaturi sau să fiți în această echipă de lucru, pentru că l-am văzut, de exemplu, în afară de domnul prim-ministru, doar pe Cristian Bușoi, care să fie comunicator și pe linie guvernamentală, dar și din partea PNL?
Am primit, am și fost, am și discutat și mi-am prezentat un punct de vedere. Nu înseamnă că întotdeauna ceea ce eu am spus a fost adevărul suprem sau a fost și pus în practică, dar nu sunt nici prim-ministru, nici ministrul Energiei. Sunt considerat onorific și deputat.
„Cred că am făcut greșeli”
-Trecem de la partea aceasta, se spune, mai tehnică, la partea politică, pentru că aveți și funcție de conducere la nivelul PNL, președintele PNL București. Cum vedeți acest război fratricid care a avut apogeul în lunile iunie și iulie?
-Cred că Partidul Național Liberal poartă o mare răspundere în a corecta erorile trecutului și în a recâștiga încrederea oamenilor. E o răspundere față de istoria noastră de 151 de ani. Nu vreau să spun vorbe mari, dar e o realitate, e cel mai vechi partid din Uniunea Europeană, partid parlamentar. Și e o răspundere față de România pentru a o ține pe un drum corect. Altfel spus, orice vot recâștigat de PNL e un vot de partea corectă a istoriei. Cred că am făcut greșeli, cred că ni le-am asumat pe cât posibil și cred că trebuie să le corectăm până la capăt. Asta înseamnă și să ai o evaluare pe organizațiile tale, să vezi cine ce a făcut. Noi la nivelul PNL București am avut evaluări la fiecare tură de alegeri. Obiective, cât s-a putut, inclusiv când am candidat eu și n-a fost un rezultat bun, asta a fost conjunctura și știam dinainte să accept această imposibilă misiune că nu va fi bine. Inclusiv după alegerile prezidențiale cu domnul Ciucă, parlamentare cu Ilie Bolojan, care într-o săptămână, mai ales în zona urbană, și la noi la București se vede asta pe cifre, a dublat scorul și, sigur, la alegerile pentru Ciprian Ciucu, unde iarăși Partidul Național Liberal a luat deciziile corecte, pe analize sociologice.
Deci e normal să existe o evaluare, e normal pentru primarul general Capitalei să-și formeze o echipă la fiecare sector cu care în 2028 să poată veni și să ceară votul bucureștenilor și, per total, cred că astea sunt premisele pe care partidul poate merge mai departe. Altfel, va bălti și nu va fi bine în 2028, nici pentru PNL, nici pentru România.
-Relația dintre dumneavoastră și Hubert Thuma, în perioada de dinainte de această dispută, să spunem, politică, cum era? Reușeați să colaborați?
-De colegialitate. Și în general, cred că în raport cu toți colegii din partid, am fost un om corect. Sigur, nu s-a pus vreodată problema să mi se ceară favoruri sau să-mi calc vreo lege. Și nu o să o fac niciodată, pentru că am o carieră în spate și nu mă joc de mine, în primul rând. și nici de copiii mei. Dar dincolo de asta, cu toți colegii, pe baza a unor principii, cred că am fost corect.
-Când vom avea noi conduceri la sectoarele problematice și aici mă refer la sectoarele 2, 3, 4 și 5?
Cred că în cel mai scurt timp, pentru că nu e o situație care să se poată amâna. E o situație în care birourile au fost dizolvate prin decizia statutară a Biroului Național și urmează să vină noi garnituri.
-Sunt deja nume în evaluare sau încă nu aveți numele?
-Sunt nume în evaluare și sigur că vor fi rezultatul unor discuții interne.
Nouă garnitură de lideri în București
Mergeți mai pe partea de să zicem tineri, lupi tineri sau persoane cu experiență? Că știm că este această problemă. Partidele de obicei nu-și deschid porțile nici pentru oameni din afară, nici pentru noile speranțe
Da, a fost una dintre problemele unor filiale ale PNL, și nu o să particularizez cu exemple, că au închis aceste porți, mai mult la nivelul unor conduceri nu s-au promovat oameni buni, dar nu-i doar problema PNL, e problema cronică a politicii române. Și de asta suntem unde suntem. Pentru că, în general, politicienii au preferat să se înconjure de oameni mult mai slabi decât ei. Și de aceea, dacă vă uitați la calitatea elitelor politice, așa zise elite, sau calitatea resursei umane în politică la nivel decizional, ea a scăzut exponențial din 90 până azi, pe când complexitatea lumii în care România evoluează a crescut exponențial. Deci s-a creat o prăpastie imensă de competență la nivel public. De aceea e foarte important și nu evit întrebarea, nu avem nume finale, dar cu siguranță criteriile de desemnare vor ține cont de profilul electoratului din București, de standardul de profesionalism și de credibilitate pe care bucureștenii îl impun oricărui partid politic și de o oarecare înțelepciune în a lua decizii care să ducă la victorie electorale, cum a fost și desemnarea lui Ciprian Ciucu.
Nou congres cât mai repede la nivel de partid
-Situația internă și aici mă refer la nivel național, va fi clarificată în toamnă cu un nou congres sau mai așteptați ceva?
-Da, sigur că e complicat pentru un partid să-și organizeze bucătăria internă sub imperiul unor decizii ale instanței, pe care nu o să le comentez niciodată, dar este o dificultate practică să faci un proces de reformă internă, atâta timp cât decizii aparent banale, organizatorice, care țin de bucătăria internă unui partid sunt subiectul unor astfel de evaluări.
Le acceptăm, mergem mai departe. Din punctul meu de vedere, ar trebui făcut un congres cât mai repede pentru a separa aceste ape, pentru a veni în fața românilor cu oferte credibile și pentru a avea timp de fapt să recâștigăm încrederea cât mai multor români până în 2028. Timpul e foarte scurt.
-În ceea ce privește noua guvernare ar accepta PNL un premier independent sau tehnocrat dar care să aibă miniștrii politici inclusiv din partea PSD sau garnitura a doua PSD?
-De când a fost dărâmat guvernul și spun un lucru care n-a fost spus suficient, că a fost dărâmat printr-o moțiune comună PSD-AUR. N-a fost doar moțiunea PSD cu care AUR s-a identificat și a votat. Ei au semnat împreună acea moțiune. Ce înseamnă acest gest? Înseamnă că aceste două forțe politice aveau o altă viziune pentru România, comună, și ar fi trebuit, după dărâmarea guvernului Bolojan, să o și vedem în practică. Nu s-a întâmplat asta, însă cred că putem remarca, sau cel puțin asta e părerea mea, inerent subiectivă, că Partidul Național Liberal nu a fost un factor de blocaj ulterior. Am setat niște principii de discuție votate repetat și aș spune de mult prea multe ori în forurile statutare. Știți, când votezi același lucru de 4-5 ori pare că nu ești foarte serios sau consecvent.
Și atunci am spus că o coaliție politică alături de partidul care a dat jos guvernul condus de PNL nu se poate baza pe încredere. Deci, alte opțiuni politice sunt cele care pot fi viabile. De tipul, guvern PSD cu AUR, adică să-și asume o altă viziune pentru România până la capăt. Eu cred că e o viziune profund greșită, dar asta e. Au matematica voturilor din Parlament. Sau o altă variantă de tipul unui guvern tehnocrat, independent și așa mai departe.
Ca să vă răspund foarte direct, nu cred că Partidul Național Liberal va accepta un premier independent cu miniștrii politici. O soluție de compromis sau sintagma acesta - guvernul de armistițiu - probabil că ar trebui să fie un guvern tehnocrat. Știți, e ca la anularea alegerilor. Ai numai opțiuni proaste pe masă. Și atunci anularea a fost consecința unor infracțiuni care au influențat votul românilor. Asta este cert. Dar anularea a determinat o rană în societatea românească și e foarte greu să explici în fața românilor și în fața partenerilor internaționali cum anularea unor alegeri ajută democrația. La fel și acum. Nu există opțiuni bune. Un guvern PSD-AUR înseamnă intrarea României într-o zodie în care nu vrem să fim. Un guvern tehnocrat nu va avea niciun fel de autoritate. Gândiți-vă că peste câteva luni și nu multe trebuie discutat bugetul de anul viitor. Asta va însemna niște frământări politice cumplite. Coaliția veche nu se mai poate reface. Deci nu sunt opțiuni perfecte.
-În modul de față PNL rămâne cu opțiunea Siegfrid Mureșan ca premier?
-Până la o altă decizie în forul statutare asta e opțiunea pe care Partidul Național Liberal a pus-o pe masă. Sigur și în contrapondere cu un premier politic cu care Partidul Social Democrat a venit.
„Cumva suntem condamnați să avem o relație bună cu președintele”
-Spuneți-mi cum caracterizați relația Nicușor-Dan-PNL, mai ales după lucrurile întâmplate în ultimele două luni, trei luni?
-În primul rând să ne amintim Partidul Național Liberal a susținut candidatura lui Nicușor-Dan. Și era normal să o facă și moral să o facă.
-Și răsplata lui Nicușor Dan care a fost?
-Am fi avut alte așteptări, sigur. E o relație complicată. Îmi amintesc că în campanie toată lumea flutura numele lui Ilie Bolojan. Ilie Bolojan a ajuns premier și a asumat un cost personal, putea face anumite lucruri mai bune, cu siguranță, mai bine, inclusiv în zona de comunicare, știe lucrul ăsta, dar, finalmente, a luat niște decizii nepopulare, pentru care își asumă un cost personal politic.
Ori cred că era firesc și din perspectiva așteptării oamenilor să existe o susținere pentru premierul Bolojan, premierul electoral și premierul ulterior desemnat. Nu înseamnă că e o relație care nu se poate îmbunătăți sau nu se poate repara sau chiar cum să vă spun, cumva suntem condamnați să avem o relație bună cu președintele, pentru că alternativa e cea pe care am avut-o și în turul 2, poate nu cu George Simion, poate cu un alt nume, dar în acest moment și asta uită foarte multă lume, miza României este între două modele complet diferite. Unul de partea bună a istoriei și unul de partea rea a istoriei. Asta este perspectiva mea.
-În acest moment este Nicușor Dan, dacă nu un adversar al PNL sau un adversar al aripii Bolojan din PNL, un prieten al adversarilor PNL?
-Nu ne permitem să etichetăm așa în interiorul echipei care vrea să țină România de partea bună a istoriei. Nu avem dreptul să facem asta. Adversarii noștri sunt doar cei care vor să scoată România de pe șinele UE, NATO și a unei dezvoltări pe care o simțim, chiar dacă n-a fost perfectă și chiar dacă foarte multă lume suferă în România. Dar suferă și din sărăcie, dar suferă mai ales din umilință și nedreptate. Și nu se simt ascultați. Ori asta este cheia politicii pe care ar trebui să o facă și Partidul Național Liberal. Adică să înțeleagă exact suferințele oamenilor și să se ducă acolo unde contează pentru ei. Nu în dispute sterile de tipul cine ce scaun ocupă și alte lucruri care fac deliciul presei, dar ele în realitate otrăvesc sufletul românului.
„Nu avem cum să ajungem la anticipate”
-Cât de pregătit este PNL în momentul de față pentru anticipate și dumneavoastră personal la ce scor v-ați aștepta dacă am avea să zicem în luna decembrie pentru că ar fi cel mai devreme când am putea avea anticipate?
-Nu cred în varianta legilor anticipate, mi-am dorit-o. Cred că atunci când o soluție politică nu se poate degaja, ești obligat să te duci către popor. Asta e soluția corectă. Dar se pare că din hățișul acesta legal, constituțional și interesele altor actori politici, în primul rând PSD, care n-ar ieși bine în anticipate, nu avem cum să ajungem acolo. Dacă vă uitați la deciziile CCR anterioare, exprimările sunt extrem de rigide.
Adică, practic, opțiunea alegerilor anticipate trebuie să fie rezultatul unui consens politic al tuturor forțelor parlamentare. Ceea ce nu văd posibil să se întâmple vreodată, până când CCR-ul nu ajustează sau nu completează deciziile anterioare.
Nu cred că e de datoria mea să pun scoruri pe masă sau să vin cu sondaje. În trecut am mai făcut asta și ne-am păcălit cu ele, și eu și PNL, deci important este să existe o soluție funcțională pentru România. Dacă asta înseamnă alegeri anticipate, fiți convins că vom fi pregătiți.
gabiprossi 13.08.2026, 18:29
Da domnule ministru TREBUIE SA VA RIDICAM STATUIE PENTRU TOT CE ATI FACUT IN POLITICA! Dupa mintea ta nici criza energetica nu este!?! Rusine sa-ti fie spilcuitule!
catalin.chimirelgmail.com 13.08.2026, 18:46
Stimate domn Burduja, bateti campii. In Romania, deciziile proaste in energie au inceput in 2006-2008, atunci cand pozitiile de conducere au inceput sa fie ocupate de politicieni in locul profesionistilor. Nu de 30 de ani. Dvs. acum vorbiti tot din postura de politruc conducator deoarece nu aveti habar despre energie. Cata vreme in Romania companiile de utilitati vor fi conduse de politruci, nu avem sanse sa ne revenim. Vor continua crizele pana la falimentul generalizat, asemanator Greciei.
Ficus 13.08.2026, 18:52
Bulgarii sunt serioși și au arătat că PNRR a fost implementat cu beneficii pentru economie fără cărbuni…. La noi politicienii cu gargară critică PNRRul…!!!
HopaMitica 13.08.2026, 20:36
PNL a fost la guvernare 14 ani din cei 30 ani, iar PSD 16 ani. Cea mai dezastruoasa guvernare a fost cea a lui Marcel Ciolacu apoi cea din pandenie cu Catu si Orban. Burduja a fost ministru si nu a finantat construirea de hidrocentrale . PNL a fost partidul care a facut "liberalizarea" pietei de energie cand nu exista piata de energie. PNL, PSD, UDMR si USR sunt 4 partide de "asasini economici" dupa toate dovezile si masurile luate. Imprumuturi externe au sufocat Romania, fara nicio reforma in spate.
europe_peace 13.08.2026, 20:48
Greșeală fatală proiectul mini centralelor nucleare americane , nu se va face niciodată , SUA nu sunt in stare să facă infrastructura nici la ei in tara . De miliardele de euro risipite și încasate de tot felul de consultanți si de mini firma din America care cred că are o mana de angajați (și speculată pe bursă normal), se puteau face o grămadă de parcuri de stocare pe baterii. Incompetenți și / sau corupți cam asta e din păcate cu conducerea României.