Tot cărbunele ne salvează din criza energetică: România pornește un grup la Rovinari și nu va mai închide grupurile de la Turceni și Craiova, programate la finalul lunii, prin PNRR

Concomitent, la nivelul Comisiei Europene, țara noastră a notificat că nu va închide la 31 august un grup de 330 MW la Turceni și două la Craiova, care au împreună 300 MW, relatează site-ul de specialitate E-nergia.ro. În schimb, va fi închis CET Govora de la Râmnicu Vâlcea, de 100 MW, potrivit sursei citate.

Ce prevedea PNRR pentru închiderea termocentralelor

Închiderea unităților în cauză era programată la 31 august prin Programul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), dar țara noastră trece printr-o criză energetică acută, din cauza deficitului de producție și a secetei care a scăzut producția hidro și a forțat închiderea celor două reactoare de la Cernavodă.

Cele două unități fac împreună 20% din producția națională, iar închiderea lor trebuie compensată din alte surse.

În ultimele două săptămâni, România a funcționat cu un singur reactor, după ce Reactorul 1 fusese închis. Reactorul 2 urmează să fie închis joi dimineața.

Guvernul, aproape de a deconecta industria

Guvernul a făcut apel la populație și firme să își reducă seara consumul, între orele 18.00 și 23.00, în contextul în care consumul crește în acest interval. În același timp, panourile solare, care ziua fac până la 50% din producție, nu mai produc seara, iar eolienele nu produc îndeajuns.

Până acum, țara noastră a compensat deficitul de producție prin importuri de la vecini, importurile fiind de 25-30% din necesar, în principal din Bulgaria.

România și-a asumat închiderea termocentralelor pe cărbune prin PNRR, jalonul valorând 771 de milioane de euro.

În martie am mai închis un grup la Turceni

În luna martie, România a mai închis un grup la Turceni, de 285 MW. La Turceni mai funcționează acum un singur grup din opt.

La Rovinari mai sunt în funcțiune trei grupuri de 330 MW. Ișalnița nu mai are niciunul funcțional, la Craiova mai sunt funcționali doar 130 MW, iar Electrocentrale Craiova este în insolvență de la finalul anului trecut.

Noile termocentrale pe gaze nu există

Problema este că mai multe termocentrale pe gaze, care urmau să înlocuiască în sistemul național cărbunele, nu sunt gata. Termocentrala de la Iernut, deținută de Romgaz, trebuia să fie gata din 2019, dar nu se știe nici dacă va fi funcțională anul viitor.

De asemenea, Complexul Energetic Oltenia trebuia să realizeze o termocentrală de 850 MW pe gaze de la Ișalnița cu Alro, iar o alta de 475 MW la Turceni cu Tinmar, însă nu au trecut de stadiul licitațiilor. Acestea trebuiau să fie gata, dar construcția uneia durează 3-4 ani, astfel că, în cel mai bun caz, vor fi gata abia în 2030.

De asemenea, o serie de centrale pe gaze sunt construite în București de către ELCEN, dar acestea au puteri mici și oricum nu vor fi gata decât în anii următori.

În fine, o termocentrală pe gaze realizată la Mintia, cu 1.700 MW programați, este, la rândul ei, întârziată. Aceasta ar urma să fie gata în această toamnă, dar la o capacitate teoretică de 1.000 MW. Unitatea urmează să fie realizată de grupul Mass Global Holding, controlat de omul de afaceri iordanian Ahmad Ismail Saleh.

La anul se închide Reactorul 1 pentru retubare

Problema este că situația din teren este și mai complicată: la iarnă nu o să avem energie solară, astfel că nici importurile din bateriile bulgarilor nu vor ajuta prea mult. Mai mult, de anul viitor ar urma să fie oprit Reactorul 1 pentru lucrări de retubare. Acestea vor dura până în 2030, astfel că încă o capacitate de producție dispare timp de câțiva ani.

România a cerut încă de la începutul anului 2025 amânarea închiderii cărbunelui, după ce autoritățile au constatat impactul acestei închideri în prețuri și faptul că realizarea noilor centrale pe gaze nu progresează.

Comisia Europeană a argumentat la acel moment că România poate face importuri, dar acum seceta a afectat tot centrul și estul Europei, astfel că și importurile sunt în dubiu.

Transelectrica, operatorul sistemului național și compania responsabilă de siguranța sistemului energetic, a realizat un studiu de adecvanță care arăta că în toate scenariile analizate sistemul energetic românesc nu poate funcționa fără cărbune în condiții de siguranță, potrivit Profit.ro.

Studiul mai arăta că Transelectrica nu este sigură că Reactoarele 3 și 4 de la Cernavodă și reactoarele modulare mici (SMR) de la Doicești vor fi gata până în 2035.

În plus, seceta va face ca România să intre în iarna aceasta cu un nivel mai mic al apei în lacurile de acumulare.

Amendamentul buclucaș votat de parlamentarii PSD și AUR

Totuși, un amendament votat zilele trecute în Parlament de PSD și AUR arată că nicio termocentrală pe cărbune nu va mai fi închisă fără a exista o capacitate echivalentă.

Problema este că aceasta intră în contradicție cu angajamentele României prin PNRR, astfel că țara noastră ar putea fi penalizată la fondurile ce urmează să fie primite.

Totuși, autoritățile se așteaptă ca Bruxelles-ul să fie înțelegător având în vedere situația energetică din toată regiunea, astfel că estimările sunt că va fi făcută doar o corecție, fără a fi blocată toată suma de 771 de milioane de euro.

Astfel, dacă România nu închide 661 MW din cei 3.780 MW asumați, ar rezulta un minus de 17%, ceea ce înseamnă că penalitatea ar fi de 17% din 771 de milioane de euro, adică 124 de milioane de euro.

România, campioană la reducerea emisiilor

România este singura țară din Uniunea Europeană care și-a asumat eliminarea cărbunelui așa rapid. Practic, în anul 2021 țara noastră a asumat eliminarea acestuia în 2026.

Alte țări, precum Germania și Polonia, au ținte mult mai relaxate: nemții în anul 2038, iar polonezii – în 2040.

Mai mult, țara noastră și-a scăzut emisiile cu 75% față de anul 1989, conform datelor oficiale citate de The Guardian, după ce industria grea a murit în anii ‘90, iar mare parte din termocentrale au fost închise.

Concomitent, România are unul dintre cele mai „verzi” sisteme energetice din Europa: în acest moment 65% din producția de energie electrică este eco, după ce 30% din producție este hidro, 20% nuclear, iar 15% eolian și fotovoltaic.

România și-a îndeplinit de mult angajamentele privind energia verde, iar țara noastră a avut cea mai bogată schemă de ajutare a producției regenerare raportată la PIB, conform Adevărul. Aceasta era în acel moment de 10 miliarde de euro, bani care sunt recuperați de investitori de la consumatori prin certificatele verzi trecute în facturi.

Schema a fost redusă la jumătate în 2014 de ministrul de atunci al energiei, Constantin Niță.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE