De ce a fost oprit reactorul de la Cernavodă și ce înseamnă pentru facturile noastre: a doua oară în istorie când seceta lovește centrala

Bulgaria, țară vecină cu noi, va avea de câștigat de pe urma acestei situații, spun experții în energie, iar românii vor simți impactul cel mai probabil din toamnă.

Reactorul 1 de la Centrala nucleară Cernavodă, închis

Nuclearelectrica a anunțat luni seara, într-o informare transmisă acționarilor la Bursa de Valori București, că Unitatea 1 a CNE Cernavodă va fi oprită controlat și deconectată de la Sistemul Energetic Național în dimineața zilei de 28 iulie.

Marți dimineață, în jurul orei 11, era deja început procedeul de oprire al reactorului de la Cernavodă, în mod preventiv, din cauza secetei.

„Sunt începute manevrele de oprire la reactorul 1 de la Centrala nucleară de la Cernavodă, se va opri. Nu se știe până când va fi închis reactorul, depinde de evoluție”, a confirmat marți dimineață, pentru Libertatea, Valentina Dinu, șef Departament Comunicare și Relații Publice la Nuclearelectrica.

O astfel de decizie extremă a mai fost luată pe 23 august 2003. Atunci, Unitatea 1 a fost oprită timp de o lună de zile.

Experți în energie: Facturile pentru energia electrică vor crește

Experții în energie spun că această decizie va avea un impact asupra facturilor pentru energie electrică pe care le plătesc românii.

„Va avea un impact pe importuri, pentru că dacă funcționăm cu un reactor mai puțin, înseamnă că va trebui să importăm ceea ce producea acel reactor. Deci acest lucru s-ar putea să încarce facturile românilor la energie în perioada următoare, nu este exclus”, a spus marți, pentru Libertatea, Eugenia Gușilov, expert în energie și fondatoarea unuia dintre cele mai importante think tank-uri de energie de la noi din țară, Romania Energy Center (ROEC).

La rândul său, Corina Murafa, expert în politici energetice și membru în Comitetul Social și Economic (CESE) la nivel european, spune că „în mod cert decizia va avea un impact supra facturilor la curentul electric”.

Specialistul explică majorarea prin faptul că vorbim de aporturile de kilowați „care ne ies din mix, aproximativ 20% din consum, ceea ce înseamnă că va trebui să importăm și avem nevoie de energia respectivă, mai ales seara, când oricum noi aveam deficit. Astfel, în piața de energie vor intra cu 700 MW mai puțin în bandă, fix la orele când oricum aveam deficit și importam la prețuri astronomice”, a precizat Corina Murafa, marți, pentru Libertatea.

Partea bună este că nu va fi un impact imediat în factură, de azi pe mâine, pentru că majoritatea avem un contract încheiat acum 6-8 luni.

„Dar când vor veni furnizorii către clienți cu oferte noi, adică după aproximativ un an, prețurile acelea vor fi mai mari decât sunt acum, pentru că vor fi încorporate aceste fluctuații în sus pe care le resimțim deja de câteva luni, iar odată cu închiderea reactorului 1 de la Cernavodă le vom resimți și mai mult”, apreciază Murafa.

Corina Murafa: Bulgaria ne va vinde energia luată chiar de la noi, la prețuri inclusiv negative

Prețul pentru consumatorul casnic depinde de contractul cu furnizorul și nu se modifică de pe o zi pe alta după fiecare import sau export de energie. Prețurile de piață influențează însă costurile furnizorilor în timp.

Și mai este o categorie, cea a românilor care au contracte la energie care le expiră în această perioadă. „Ei sunt cei care vor trebui probabil să facă față unor prețuri mai ridicate, dar încă există alternativa Hidroelectrica cu un preț de 1,1 lei/kwh”, a mai spus expertul în energie, Corina Murafa.

Pe comparatorul ANRE, prețurile au început deja să crească ușor, singura companie care a rămas cu un cost de 1,1 lei/kw fiind Hidroelectrica. În cazul scumpirilor, oamenii pot să accepte noua ofertă a companiei la care sunt abonați sau să treacă la un alt furnizor.

Dată fiind situația, specialistul în energie apreciază că vecinii bulgari vor câștiga în această perioadă, pentru că ne vor vinde energie pe care o cumpără de la noi la prețuri de nimic.

„Bulgarii fac foarte mulți bani zilele acestea, pentru că ne dau electricitate ieftină, având în vedere că au stocare multă. Ei o înmagazinează în timpul zilei, cumpărând energia chiar de la noi, inclusiv la prețuri negative”, mai spune Corina Murafa, membru în Comitetul Social și Economic (CESE) la nivel european.

Oprirea reactorului 1 de la Cernavodă, comparație cu 2003

Aceasta este doar pentru a doua oară în istoria de 30 de ani a Centralei Nucleare de la Cernavodă când un reactor este oprit din cauza nivelului scăzut al Dunării.

Ultima oară când a fost luată această măsură extremă s-a întâmplat în vara anului 2003, pe data de 23 august. Atunci, Unitatea 1 a fost oprită timp de o lună de zile, controlat, din lipsa apei de răcire a reactorului.

Dacă încercăm să facem o comparație cu precedentul din 2023, trebuie spus că sunt câteva lucruri foarte diferite.

„Atunci aveam consumuri de energie mai mici, între timp acestea au crescut. Avem mai mulți consumatori, dar și mai mult solar. Deci pe timp de zi stăm mai bine, dar în același timp, seara, importăm mai scump decât o făceam altă dată. Diferențialul zi-seară este mult mai accentuat decât în 2003 și neavând stocare, șocurile pe PZU (Piața pentru Ziua Următoare) se resimt mai acut decât atunci.

În plus, s-a mai scos și o cantitate de cărbune din uz, dar mult mai scump, plus că gazul era ieftin în 2003, dar acum la cum e contextul internațional, gazul este foarte scump și importăm deocamdată”, a analizat Corina Murafa, membru în Comitetul Social și Economic (CESE) la nivel european.

Specialist în energie: Anticipez că reactorul 1 va fi închis o lună

În ce privește perioada de timp în care va fi închis reactorul 1 de la Centrala nucleară de la Cernavodă, aceasta nu este cunoscută.

Datele Transelectrica de luni seara, atunci când a fost făcut anunțul într-o informare transmisă acționarilor la Bursa de Valori București, arătau că unitatea 1 de la Cernavodă va fi oprită cel puţin până pe 4 august.

„Acestea sunt exprimpările care pe mine mă îngrijorează cel mai mult, atunci când nu poți să estimezi cât va dura. Atunci când se vine cu o estimare poți să-ți faci un plan, o strategie, o variantă de rezervă, știi pe ce variante te bazezi, dar când nu știi cât va dura, nu este o veste bună”, spune expertul în energie Eugenia Gușilov.

Chiar dacă comunicatul de presă al Transelectrica arată că oprirea va dura cel puțin o săptămână, alți specialiști în energie anticipează un termen de aproximativ o lună de zile.

„Personal anticipez că va fi vorba de mai mult. Un termen de o lună de zile este un minim de care vorbim atunci când ne referim la un reactor nuclear, pentru că e timpul în care îl pornești și îi dai drumul în siguranță, e un proces întreg. Nu văd cum să dureze mai puțin în industria nucleară.

În plus, se anunță noi valuri de căldură, secetă prelungită, iar lunile iulie-august s-au dovedit a fi foarte problematice din cauza schimbărilor climatice, pentru piața de energie”, a anticipat Corina Murafa.

August 2026 începe cu un episod de caniculă în România, temperaturile urmând să depășească valorile normale pentru această perioadă, cu valori spre 40 de grade Celsius în anumite regiuni, dar și un deficit de precipitații în mare parte din țară.

De ce nivelul scăzut al Dunării oprește răcirea

O centrală nucleară are nevoie de o cantitate foarte mare de apă pentru a elimina căldura produsă de reactor. La Cernavodă, această apă vine din Dunăre.

Dacă nivelul Dunării scade prea mult, centrala nu mai poate lua suficientă apă la parametrii necesari pentru răcire, iar reactorul este oprit preventiv.

La Cernavodă:

• reactorul produce căldură în mod continuu

• această căldură trebuie evacuată

• apa Dunării ajută la răcirea sistemelor care preiau această căldură

• când Dunărea este prea scăzută, debitul de apă disponibil poate deveni insuficient.

Un aspect important: nu înseamnă că reactorul „rămâne fără apă” sau că există riscul ca reactorul să se supraîncălzească brusc.

Centralele nucleare au sisteme proprii de siguranță și răcire. Oprirea este tocmai măsura prin care operatorii evită să ajungă într-o situație dificilă.

Sau și mai pe scurt: Dunărea este „sursa de răcire” a centralei de la Cernavodă. Când fluviul are prea puțină apă, centrala reduce sau oprește producția pentru a evita funcționarea în condiții nesigure.

Totuși, apa Dunării nu intră în reactor și nu răcește direct combustibilul nuclear. Ea face parte din circuitul de răcire al centralei, adică ajută la evacuarea căldurii către exterior.

Reactorul 1, a doua oprire în 30 de ani. Posibilă oprire și pentru Unitatea 2

Unitatea 1 a Centralei Nuclearoelectrice Cernavodă a fost oprită controlat şi deconectată de la Sistemul Energetic Naţional marți dimineață, 28 iulie 2026, din cauza unui nivel extrem de scăzut al Dunării, fără precedent în ultimii 30 de ani, a anunțat Nuclearelectrica printr-un comunicat remis Bursei de Valori București.

Decizia vine ca urmare a secetei severe care afectează debitul fluviului și a fost luată preventiv, pentru a nu afecta pompele de răcire. Defectarea acestora ar putea impune oprirea pentru până la un an de zile.

„Unitatea 1 va fi oprită controlat din cauza nivelului foarte scăzut, fără precedent, al Dunării, cauzat de seceta severă, în baza procedurilor centralei aplicabile în situații de seceta severă”, a transmis directorul general Cosmin Ghiță.

Oprirea survine ca urmare a celor mai recente prognoze emise de Institutul Național de Hidrologie și Gospodărirea Apelor (INHGA), se arăta în comunicatul companiei, transmis luni seara.

Este doar pentru a doua oară în istoria de trei decenii a centralei nucleare când un reactor este oprit din cauza scăderii critice a nivelului Dunării.

Un incident similar a avut loc în 2003, când reactorul 1 a fost oprit timp de o lună, începând cu 23 august. În prezent, Unitatea 1, operațională din 1996, asigură aproximativ 10% din necesarul energetic al țării.

Reprezentanții Nuclearelectrica avertizează că, dacă nivelul Dunării continuă să scadă, ar putea deveni necesară și oprirea celeilalte unități operaționale de la Cernavodă.

„Astfel de măsuri au rol preventiv și urmăresc protejarea securității nucleare și a fiabilității instalațiilor. SN Nuclearelectrica SA monitorizează cu atenție evoluția nivelului fluviului Dunărea în vederea asigurării operării în siguranță. Menținerea Unității 1 CNE Cernavodă în stare oprită sigură nu are impact asupra securității nucleare, personalului sau mediului”, precizează compania.

Recorduri negative ale Dunării, cel mai mic debit la intrare în România din 1985

Conform datelor furnizate de INHGA, debitul fluviului Dunărea la intrarea în țară, în secțiunea Baziaș, va scădea până la 1.600 m³/s în perioada 26 iulie – 2 august, cu mult sub media multianuală a lunilor iulie (4.700 m³/s) și august (4.300 m³/s).

Cel mai scăzut debit înregistrat vreodată a fost consemnat în 1985, când s-a ajuns la 1.400 m³/s, conform Administrației Naționale Apele Române.

De la intrarea sa în funcțiune, Unitatea 1 a contribuit semnificativ la reducerea emisiilor de dioxid de carbon, evitând eliberarea a 145 de milioane de tone de CO2 în atmosferă și generând peste 149 de milioane de MWh de energie, cu un factor de capacitate de peste 90%.

Performanța sa a plasat-o în topul celor mai eficiente trei reactoare nucleare din lume, conform datelor Nuclearelectrica.

Societatea Națională Nuclearelectrica, care administrează Centrala Nuclearoelectrică Cernavodă, operează două unități de câte 700 MW fiecare, alături de Fabrica de Combustibil Nuclear Pitești.