De ce le „mulțumim” bulgarilor că ne vând seara, la preț record, energia pe care le-am trimis-o ieftin dimineața

Raportul publicat de OPCOM (operatorul pieței de energie electrică și de gaze naturale din România, companie de stat din subordinea Transelectrica) arată că firmele de profil au cumpărat energie din Bulgaria, miercuri, 12 august, pentru aproape toată ziua de 13 august.

Exceptând doar trei intervale scurte de câte un sfert de oră înregistrate înainte de ora 18:00, companiile au importat din țara vecină cantități cuprinse între 8 și 2.172 de megawați-oră. Nu toată această energie rămâne neapărat în consumul intern, o parte fiind tranzacționată mai departe pe piețele regionale, însă trendul este clar: când producția internă scade, importurile din sud devin vitale.

Deficitul apare imediat ce apune soarele

Nevoia de import devine critică după ora 18:00, moment în care producția parcurilor fotovoltaice din România scade drastic. Ca o comparație, în ziua de miercuri, 12 august, aproape 43% din totalul energiei naționale a provenit de la panouri solare și 20% din surse eoliene. Parcurile eoliene au generat aproximativ 1.600 MW/h la prânz, dar au coborât la doar 55 MW/h în cursul serii.

Odată cu lăsarea întunericului, datele OPCOM arată că importurile necesare din Bulgaria depășesc constant pragul de 2.000 de megawați-oră.

Dependența de fluxul de seară se reflectă direct și în costuri. În timp ce prețul de bază pentru un megawatt tranzacționat pe piață este de aproximativ 163 de euro, în orele de vârf ale serii acesta ajunge și la 487 de euro (circa 2.500 de lei pentru un singur megawatt).

În ciuda capacității de interconectare de peste 2.700 MW pe sensul România-Bulgaria și de 2.200 MW pe sens invers, schimburile sunt dezechilibrate comercial. Deși România a prevăzut joi și un export de aproximativ 320 MW către Bulgaria (concentrat în prima parte a zilei) și livrări importante către Ungaria (aproape 3.000 MW/h, tot dimineața), consumul de seară rămâne vulnerabil.

La tranzacțiile zilnice se adaugă și cele pe termen lung. Potrivit datelor din piață, 20 de companii au obținut alocări de capacitate pentru transferul din Bulgaria spre România pentru tot anul 2026 (un total de 600 MW), printre acestea numărându-se și traderi locali precum Axpo Energy România sau Nova Power & Gas SRL, a scris G4Media.

Strategia Bulgariei: cum au pariat vecinii pe stocare

Diferența majoră dintre cele două sisteme energetice derivă din modul în care au fost investite fondurile europene. Președintele Energy Policy Group (EPG), Radu Dudău, a explicat la Interviurile Libertatea cum a reușit Bulgaria să devină un pion central în rețeaua regională.

În timp ce România a direcționat subvențiile către populație și firme pentru instalarea de panouri solare — ajungând la peste 350.000 de prosumatori care injectează cantități mici de energie în rețea —, Bulgaria a folosit Fondul de Modernizare al UE pentru a construi capacități masive de stocare.

„Bulgarii au făcut un lucru important pe care noi nu l-am făcut. Având la dispoziție banii din Fondul de Modernizare, ei au decis să nu mai dea subvenții pentru parcuri fotovoltaice, ci pentru baterii, pentru că panourile deveniseră deja foarte ieftine pe piață”, a punctat Radu Dudău.

Mecanismul comercial funcționează simplu, dar costisitor pentru consumatorii fără stocare: dimineața, când există supraproducție din surse regenerabile în România sau Grecia, energia ieftină este trimisă în Bulgaria și stocată în baterii. Seara, când consumul atinge vârful iar soarele nu mai strălucește, aceeași energie este revândută țărilor de origine.

„Trebuie să le fim recunoscători bulgarilor”

Expertul în energie subliniază că, deși diferența de preț între energia vândută ziua și cea cumpărată seara poate fi și de zece ori mai mare, prezența bateriilor bulgărești salvează stabilitatea sistemului regional.

„Noi trebuie să le fim recunoscători bulgarilor că au făcut acest pariu acum câțiva ani și că au devenit această baterie a Europei de Sud-Est. Dacă acele baterii nu erau în Bulgaria, ci erau în România, situația prețului de seară ar fi fost similară. Bateria se descarcă la vârful de seară și face un serviciu de sistem la un preț mai mare. Sigur, dacă erau la noi, prețul era ceva mai mic pentru că nu mai plăteai capacitatea de interconectare, dar logică comercială ar fi fost aceeași”, a explicat președintele EPG.

Soluția pe termen lung pentru România rămâne dezvoltarea propriilor capacități de stocare în baterii. Pe măsură ce sistemul național va adăuga mai multe unități de stocare, oportunitățile de arbitraj comercial — adică câștigul masiv din diferența dintre prețul ieftin de zi și cel scump de seară — vor începe să scadă, iar prețurile la energie se vor stabiliza.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE