România a pierdut 453.000 de hectare de pădure în 20 de ani. Suceava este polul exploatării lemnului

Pădure tânără pe 224.000 de hectare

Această pierdere a fost cauzată în principal de exploatarea lemnului, activitate derulată pe 97,5% din suprafața pierdută. Pe de altă parte, în perioada 2000-2020 România a câștigat 224.000 de hectare de pădure, reprezentând 0,17% din totalul suprafeței la nivel mondial. 

Diferența dintre cele două cifre, raportat la perioada în timp, arată o situație alarmantă. În 20 de ani, s-a reușit recâștigarea unei suprafețe de pădure egală cu circa jumătate din suprafața exploatată. În plus, pădurea nou plantată va ajunge în câteva zeci de ani la nivelul și valoarea celei pierdute prin exploatare. 

Global Forest Watch (GFW) este o platformă online interactivă, lansată în 2014 de către World Resources Institute, care oferă date și instrumente pentru monitorizarea pădurilor la nivel global, aproape în timp real. Scopul ei este să sprijine guverne, organizații neguvernamentale, cercetători și cetățeni să urmărească schimbările din păduri și să combată defrișările ilegale sau nesustenabile.

Opt județe, „responsabile” pentru jumătate din pierderi

Potrivit GFW, în România, un procent de 1,6% din pierderea de pădure a avut loc în zone în care factorii dominanți au dus la defrișări. În aceeași perioadă, 69% din pierderea acoperirii cu arbori a avut loc în pădurile naturale. În aceeași perioadă analizată, România a pierdut 6.700 de hectare de acoperire forestieră din cauza incendiilor. Anul cu cele mai mari pierderi provocate de incendii a fost 2007, cu 1.160 de hectare pierdute, respectiv 3% din totalul pierderilor de acoperire forestieră din acel an.

Opt județe au fost „responsabile” pentru 52% din totalul pierderilor de pădure. Suceava deține recordul, cu 68.400 de hectare dispărute, comparativ cu o medie de 10.800 de hectare, la nivel național. Pe locurile următoare se situează Bacău (18.400 de hectare), Neamț (17.200 de hectare), Bihor (16.300 de hectare), Alba (15.600 de hectare), Mureș (15.400 de hectare), Bistrița-Năsăud (15.300 de hectare) și Caraș-Severin (14.300 de hectare). În aceeași perioadă, Bucureștiul a pierdut 15 hectare de suprafețe împădurite, județul Ilfov a rămas fără 745 de hectare, iar din Constanța a fost „rasă” o suprafață de 1.330 de hectare.

România, locul 67 la nivel mondial la rata defrișărilor

Polii cei mai importanți ai activităților intense de exploatare forestieră au fost zona Carpaților Orientali, pornind din Bacău-Harghita și până în Suceava, zona Munților Apuseni, cu acoperire în județele Bihor, Alba și Cluj, respectiv zona Munților Șureanu, cu județele Sibiu, Alba și Vâlcea.

Rata defrișărilor din ultimii patru ani plasează România pe locul 67 la nivel mondial, între Italia (522.000 de hectare de pădure pierdute) și Lituania (443.000 de hectare de pădure pierdute). În ceea ce privește activitatea de reîmpădurire, în perioada 2000-2020, în 10 județe s-a realizat peste 40% din totalul suprafeței. 

Județul Harghita este „campion”, din acest punct de vedere, cu 18.400 de hectare de pădure recâștigate. Urmează Tulcea (9.910 hectare), Vâlcea (8.840 de hectare), Hunedoara (7.890 de hectare), Brăila (7.640 de hectare), Maramureș (7.610 hectare), Prahova (7.590 de hectare) și Dolj (7.400 de hectare). În perioada 2000-2020, media pe județe a suprafeței reîmpădurite a fost de 5.300 de hectare. 

Creștere artificială a fondului forestier național

Suprafața totală de pădure înregistrată la 31 decembrie 2024, în România, este de 6,93 de milioane de hectare, reprezentând 29% din suprafața totală a țării. Distribuția pădurilor pe forme de relief arată o concentrare mai mare în zona montană (59%), urmată de zona de deal (34%) și mai puțin în zona de câmpie (7%, datorată în mare parte reformelor agrare din trecut).  

Pe regiuni de dezvoltare, distribuția arată o concentrare într-o proporție însemnată a acestuia în regiunile de dezvoltare Centru (19,2% din totalul fondului forestier) şi Nord-Est (18,2%), urmate de regiunile de dezvoltare Vest (16,2%), Nord-Est (15,3%), Sud-Vest-Oltenia (12,4%), Sud-Muntenia (10%), Sud-Est (8,3%) şi București-Ilfov.

Potrivit Institutului Național de Statistică, în 2024, suprafața pădurilor a crescut cu 2.271 de hectare față de anul precedent. De asemenea, suprafaţa regenerată a scăzut cu 4%, în raport cu anul 2023. Fondul forestier național a înregistrat o creștere, la 31 decembrie 2024, de 1.263 de hectare, datorată, în principal, unor reamenajări de păşuni împădurite şi introducerii în fondul forestier a terenurilor degradate şi a terenurilor neîmpădurite, stabilite a fi împădurite în condiţiile legii. 

În realitate, acest lucru nu reflectă o creștere reală a suprafeței acoperită de păduri în România. Titulatura acestor terenuri este schimbată pentru ca ele să poată fi introduse în campaniile naționale de reîmpădurire. Astfel, suprafața fondului forestier înregistrează avansuri mici, în timp ce volumul de lemn exploatat crește mult mai rapid. Spre exemplu, în 2021, suprafața fondului forestier a crescut cu 0,04% față de 2020, în timp ce volumul de lemn tăiat a crescut cu 1,4%.

1,7 miliarde de euro, industria exploatării lemnului în România

Datele Eurostat arată că Uniunea Europeană are aproximativ 160 de milioane de hectare de păduri, care acoperă 39% din suprafața terestră a UE. Creșterea suprafețelor împădurite a fost de aproximativ 8,3 milioane de hectare sau 5,5%, din 2000 și de 2,6 milioane de hectare sau 1,7%, din 2010. 

Pădurile acoperă mai mult de jumătate din teritoriul național (terestru) în 5 țări: Finlanda (66%), Suedia (63%), Slovenia (58%), Estonia (54%) și Letonia (53%). În termeni absoluți, țările cu cele mai mari suprafețe forestiere sunt Suedia (27,9 milioane de hectare), Finlanda (22,4 milioane de hectare) și Spania (18,5 milioane de hectare), conform estimărilor pentru 2022.

Stocurile de lemn din pădurile UE sunt estimate la 28,6 miliarde metri cubi. Germania deține cea mai mare pondere din acest total (13,2%), urmată de Suedia (12,6%) și Franța (11,8%). Stocurile de lemn din păduri au crescut în toate țările, înregistrând o evoluție de 32% la nivelul UE, în perioada 2000-2022. România deține un procent de 8,5% din aceste stocuri. 

Valoarea adăugată brută totală generată de industria forestieră și de exploatare forestieră în UE a atins 27,9 miliarde de euro în 2022, înregistrând o creștere de 13% față de anul precedent. În România, această industrie reprezintă o valoare de circa 1,7 miliarde de euro (0,7% din PIB), sumă care a evoluat de la 193 de milioane de euro, în anul 2000. 

În medie, un hectar de pădure din Uniunea Europeană a generat, în 2022, o valoare adăugată de 174 de euro. În țara noastră, această cifră a fost mai mare, de 239 de euro/hectar. Tot în România, circa 55.000 de persoane lucrează în domeniul exploatării lemnului.

Fotografii: glad.earthengine.app și Global Forest Watch, Shutterstock

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro